Zimbrăria Neagra, de la Bucşani, judeţul Dâmboviţa, numără 49 de exemplare, care trăiesc în semilibertate într-un ţarc de peste 160 de hectare. Vizitatorii sunt foarte puțini, dar numărul mare de animale impune creșterea spațiului alocat acestora.
Timp de un secol, în România nu a trăit nici un zimbru. Apoi, în 1958, în plină epocă roșie, a fost adus un prim zimbru la Hațeg. Ulterior, în anii ’80, rezervaţia de la Bucşani a fost locul în care au fost aduşi câţiva zimbri, din Polonia şi de la Haţeg.
Taxă de 4 lei
Acum, la Bucşani, pot fi admirate 49 de exemplare, printre care şi cinci viţei, născuţi anul trecut. La vremea prânzului, zimbrii pot fi văzuţi cum se adună la gard, unde urmează să-şi primească mâncarea, un amestec de boabe, în principal de porumb, măcinate, din care se obţine “uruiala”. Ei mănâncă şi din pădure, unde pădurarii le-au plantat şi corcoduşi, dar au nevoie şi de aceste mese, două pe zi, asigurate de personalul rezervaţiei. Un singur angajat intră în ţarc, cu o căruţă, trasă de un cal, şi turma se ia după acesta, până se opreşte şi le împarte animalelor hrana.
Zimbrii sunt animale impunătoare, de trei metri lungime și doi metri înălțime, care pot ajunge la 800-1.000 de kilograme. Se asemănă foarte mult cu bourul existent pe stema Moldovei. Altfel zis, vorbim de un animal spectaculos, care ar putea atrage turiști. Nu și în România. Anul trecut au fost aici abia peste 200 de vizitatori, majoritatea fiind asigurată de autocarele cu elevi, din Dâmboviţa, Argeş şi Prahova, în special în timpul săptămânii “Şcoala Altfel”, notează și Mediafax.
Prea mulți masculi
În viitor, administratorul rezervaţiei, Romsilva, ar vrea să dezvolte aici un punct turistic, ce ar putea include construirea unui pod deasupra ţarcului pentru ca vizitatorii să poată observa animalele în orice moment al zilei.
Primul lucru pe care cei de la Romsilva trebuie să îl rezolve de urgență îl reprezintă spațiul. Cele 166 de hectare unde animalele se bucură de un regim de semilibertate sunt suficiente doar pentru maximum 30 de exemplare. Rezervaţia numără 25 de masculi şi 24 de femele, în timp ce raportul optim este de un mascul la cinci femele. “Dacă la început, când s-a creat rezervaţia, scopul a fost acela de a aclimatiza şi a gospodări specia de zimbru în zona asta de câmpie, fiindcă arealul său de dezvoltare în mod natural e la munte, acum scopul nostru e acela de a înmulţi”, a arătat Daniel Oprea, şeful de district silvic, care lucrează la zimbrărie de peste 10 ani. A rezultat însă acest surplus de zimbri pentru spaţiul respectiv, precum şi un număr prea mare de masculi. Potrivit lui Oprea, prin extinderea ţarcului problema ar fi rezolvată pe o perioadă limitată de timp, pentru că numărul animalelor va creşte în continuare şi, o dată cu el, şi costurile. Ar trebui, în schimb, continuate transferurile în special către grădini zoologice, pentru că “e bine să vadă toţi din ţară că avem zimbri”, iar pentru condiţii mai bune de viaţă pentru animale ar trebui înfiinţate noi rezervaţii, aşa cum s-a întâmplat în urmă cu câţiva ani la Vama Buzăului, în Braşov, şi aşa cum vor să facă în prezent şi unele ONG-uri. Anul trecut au fost transferaţi doi zimbri la Grădina Zoologică Reşiţa, iar între 2001 şi 2012 au fost transferaţi nouă zimbri la rezervaţiile Haţeg şi Târgu Neamţ şi alţi doi la Grădina Zoologică Târgovişte. Pentru lăsarea în libertate a animalelor, aşa cum s-a procedat în Neamţ, unde trăiesc şi s-au şi reprodus zimbri în libertate, ar fi nevoie să se asigure o suprafaţă foarte mare de pădure unde să nu intervină omul, ceea ce e mai greu de realizat, a mai arătat Oprea.
Oficiali ai Romsilva au negat că este permisă vânătoarea de zimbri, după cum a speculat presa locală. Acest tip de animal este protejat de legislația românească.
Pentru a urmări spectacolul, bucureşteanul are de parcurs cu maşina, din oraş până la rezervaţie, aproximativ 80 de kilometri, în circa două ore, ultima bucată fiind de drum forestier. Taxa de intrare e infimă – 4 lei pentru un adult şi 2 lei pentru un copil, iar timpul de vizitare e cât doreşte fiecare.
Plată
Un zimbru costă 1.800 euro
Romsilva mai are rezervaţii de zimbri la Haţeg – 12 exemplare – şi la Neamţ, unde sunt crescute 33 de animale, în Rezervaţia “Dragoş-Vodă”, creată în 1968. Tot în Neamţ mai sunt 11 exemplare eliberate în perioada 2012 – 2013, care sunt monitorizate şi în rândul cărora a şi avut loc prima fătare în libertate. La Vama Buzăului, în judeţul Braşov, a fost înfiinţată o rezervaţie în 2008, iar anul trecut erau peste 20 de zimbri. Aceasta este însă administrată de autorităţile locale. Pentru cei 95 de zimbri pe care îi are în grijă, Romsilva cheltuieşte anual 170.000 de euro, costul pentru un animal fiind de 1.790 de euro pe an. Rezervaţia Neagra de la Bucşani a cheltuit anul trecut 343.280 de lei şi a încasat aproape 58.000 de lei din vânzarea celor doi zimbri către Grădina Zoologică din Reşiţa şi aproximativ 6.500 de lei din taxa de vizitare.
