Președintele Boliviei, Rodrigo Paz, a denunțat luni ceea ce a numit acțiunile unor „narco-teroriști” aflați în spatele protestelor care îi cer demisia și i-a avertizat că „zilele lor sunt numărate”, după promulgarea unei legi care îi permite să decreteze starea de excepție, scrie AFP.
Muncitori, agricultori, mineri, transportatori și profesori exercită presiuni asupra guvernului de dreapta prin zeci de blocaje rutiere care, de cinci săptămâni, paralizează principalele orașe ale țării și provoacă penurii de produse de bază.
Aflat la putere de șapte luni, Paz are acum cale liberă pentru a institui starea de excepție. Măsura i-ar permite să mobilizeze armata pentru a controla protestele și ar putea include restricții privind libertatea de întrunire și de circulație.
În urma unor confruntări recente izbucnite în timpul operațiunilor de deblocare a drumurilor, guvernul a anunțat că patru polițiști au fost răniți prin împușcare. Președintele a susținut că cele mai violente grupuri implicate în proteste provin din facțiuni criminale asociate traficului de droguri.
Către cei violenți, către narco-teroriști (…), zilele voastre sunt numărate. Vom aplica ceea ce prevede Constituția, a declarat șeful statului în cadrul unei ceremonii desfășurate la palatul guvernamental, alături de miniștrii săi, unde a promulgat legea care reglementează stările de excepție.
La eveniment au participat și conducerea armatei și a poliției.
Din cauza blocajelor, în La Paz, sediul guvernului, și în orașul vecin El Alto, prețurile cărnii și legumelor s-au dublat în piețe. De asemenea, s-au format cozi lungi la benzinării, iar spitalele se confruntă cu lipsa medicamentelor.
Fără alte blocaje. Ne-am săturat să plătim atât de mult pentru alimente, a declarat pentru AFP Eva Mallea, o comerciantă în vârstă de 56 de ani.
Guvernul îl acuză pe Evo Morales
Guvernul bolivian, un nou aliat al Statelor Unite, îl acuză pe fostul președinte Evo Morales că se află în spatele protestelor ample, despre care susține că urmăresc „alterarea ordinii democratice”, potrivit unei plângeri depuse la Organizația Statelor Americane.
Vezi și – VIDEO. Furtuna tropicală Jangmi aduce vânt puternic și ploi în Japonia
„Securitatea este pusă în pericol atunci când narco-terorismul și anumite sectoare care nu susțin democrația noastră își prioritizează propriile interese”, a afirmat Paz.
Morales, dat în urmărire într-un dosar privind presupusa trafic de minori, acuzații pe care le respinge, a declarat recent pentru AFP că actuala criză reprezintă o „rebeliune” împotriva unui guvern „supus” administrației președintelui american Donald Trump.
Protestatarii contestă reformele propuse de Paz, care a pus capăt celor două decenii de guvernări socialiste conduse de Morales (2006–2019) și Luis Arce (2020–2025), dar și lipsa unor rezultate concrete în depășirea celei mai grave crize economice traversate de Bolivia în ultimii 40 de ani.
„Foamea poporului”
Sub steaguri albe și scandând „Pace pentru La Paz!”, sute de bolivieni au mărșăluit luni prin centrul capitalei pentru a cere încetarea blocajelor rutiere care agravează dificultățile economice.
Nu mai putem suporta foamea poporului, care are coșurile goale, a declarat pentru AFP Ninoska Díaz, comerciantă care și-a părăsit taraba din piață pentru a participa la marș.
Vineri și sâmbătă, polițiști sprijiniți de militari s-au confruntat cu grupuri de protestatari în timpul operațiunilor de deblocare a drumurilor din La Paz și din Santa Cruz de la Sierra, unde autoritățile au susținut că au identificat persoane înarmate.
Bolivia traversează o gravă criză economică încă din 2023, pe fondul lipsei de dolari. Fosta administrație condusă de Luis Arce a epuizat rezervele statului pentru a finanța subvențiile la carburanți, cumpărați la prețuri internaționale și revânduți pe piața internă în pierdere. Guvernul lui Paz a eliminat aceste subvenții în decembrie.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
