Ucrainenii au început să-și refacă afacerile pe care le aveau înainte de război, de moment ce în multe zone s-au retras trupele ruse, dar au lăsat multă distrugere în urmă.
Când armata rusă a înaintat spre Kiev în februarie, satul Moshchun i-a stat chiar în cale. Luptele și bombardamentele au distrus multe clădiri și infrastructura. Majoritatea oamenilor au fost evacuați. Aproximativ trei luni mai târziu au început să se întoarcă și să vadă ce a mai rămas din casele și afacerile lor.
Proprietarul unui magazin alimentar, Zinaida Kostenko, este unul dintre ei. Cu ajutorul familiei ei, ea își curăță micul magazin, potrivit Reuters.
Ucrainenii și-au reluat afacerile ce le aveau înainte de război, dar nimeni nu știe sigur ce se va întâmpla mai departe
„Vom deschide odată ce lumina se întoarce. Băieții lucrează și cred că vom avea lumină până la sfârșitul lunii. Dacă este lumină, putem lucra”, a declarat bărbatul de 67 de ani pentru Reuters.
Kostenko a avut noroc – magazinul ei a rămas în mare parte intact. Unele dintre panourile tavanului au căzut, iar acoperișul trebuie reparat. Ea este mai preocupată de clienții săi. Mulți nu s-au întors, deși străzile din Moșchun sunt încă liniștite, a spus ea.
„Vom restaura totul și vom trăi așa cum am făcut înainte. Nu suntem o națiune căreia îi este frică de greutăți. Dar nu ne vom da pământul. Nepoții noștri sunt în armată și vom rezista cu mândrie. Deși Rusia visează la o bucată din pământul nostru, nu o va primi!” a adăugat Kostenko.
Comisia Europeană a anunţat joi că a plătit statelor membre peste 3,5 miliarde de euro sub formă de plăţi în avans, pentru a le ajusta să gestioneze sosirea refugiaţilor ucraineni pe teritoriul lor, informează un comunicat de presă al executivului comunitar.
Cele mai multe fonduri, 562 de milioane de euro, au fost plătite Poloniei, deoarece această ţară a primit cei mai mulţi refugiaţi ucraineni. Urmează Italia, cu 452 milioane de euro, şi România cu 450 de milioane de euro.
Plăţile au fost făcute în cadrul Acţiunii de coeziune pentru refugiaţii din Europa (CARE), iar banii pot fi utilizaţi pentru a oferi hrană, cazare, asistenţă medicală, educaţie sau locuri de muncă refugiaţilor din Ucraina, a precizat Comisia Europeană.
Contribuţia UE va ajuta la reducerea poverii suplimentare asupra bugetelor statelor membre, având în vedere că cheltuielile statelor membre pentru toate acţiunile de sprijinire a persoanelor care fug din Ucraina vor fi eligibile pentru sprijin din partea UE retroactiv de la data începerii invaziei ruse (24 februarie 2022).
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
