Fostul președintre al SUA, Donald Trump, a lăudat vineri (30 iunie) decizia Curții Supreme de a elimina programele de admitere bazate pe diversitate, ce discriminează „pozitiv” pe bază de rasă, și decizia acesteia de a bloca planul lui Joe Biden de a ierta datoriile de la împrumuturile studențești, potrivit Reuters.
În timpul unui miting din Philadelphia, Trump a promis că va elimina toate programele de diversitate, echitate și incluziune aflate sub jurisdicția „întregului guvern federal”.
Curtea Supremă a SUA a anulat joi programele de admitere, bazate pe discriminarea pozitivă de rasă de la Universitatea Harvard și Universitatea din Carolina de Nord, interzicând efectiv politicile de acțiune afirmativă folosite de multă vreme pentru a crește numărul de studenți de culoare, hispanici, precum și alți studenți minoritari, subreprezentați în campusurile americane.
Trump a promis că va elimina programele de diversitate, iar decizia de a ierta împrumuturile studențești ar fi fost nedreaptă
Trump a mai spus că iertarea datoriilor pentru împrumuturile studențești „ ar fi fost foarte nedreaptă” pentru cei care și-au plătit deja împrumuturile.
Vineri, Curtea a blocat planul lui Joe Biden de a anula datorii de 430 de miliarde de dolari din împrumuturi pentru studenți, dar președintele a anunțat noi pași pentru a oferi scutire debitorilor de împrumuturi pentru studenți.
Decizie istorică a Curții Supreme din SUA. „Discriminarea pozitivă” în universitățile americane este neconstituțională
Curtea Supremă a SUA, majoritar conservatoare, a pus capăt joi programelor de „discriminare pozitivă” în universităţile americane, o decizie salutată de republicani, dar criticată de preşedintele democrat Joe Biden, care consideră că instanţa supremă a SUA „nu este o Curte normală”, relatează agenţiile AFP şi Reuters, citate de Agerpres.
Cei şase magistraţi conservatori, cărora li s-au opus cei trei magistraţi progresişti, au stabilit ca neconstituţionale procedurile de admitere în universităţi pe baza culorii pielii ori a originii etnice a candidaţilor.
Mai multe universităţi americane au introdus criterii rasiale şi etnice în procedurile lor de admitere la sfârşitul anilor ’60, la acea vreme pentru a corecta inegalităţile generate de trecutul segregaţionist al SUA şi a creşte ponderea studenţilor de culoare, hispanici sau amerindieni.
Aceste politici, aşa-numite de „discriminare pozitivă”, au fost mereu criticate de politicienii conservatori, care au avertizat că ele conduc la un „rasism în sens invers”.
În anul 1978, Curtea Supremă a interzis cotele de studenţi pe baza unor astfel de criterii, dar a autorizat în schimb universităţile să ia în calcul la admitere şi criteriile rasiale.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
