Noul prim-ministru al Regatului Unit, Keir Starmer, a început sâmbătă prima sa zi completă în funcție cu o ședință a cabinetului său după ce victoria zdrobitoare a partidului său laburist în alegerile generale a pus capăt celor 14 ani de guvernare conservatoare.
Starmer a ținut prima sa ședință de cabinet la ora 11:00 (10:00 GMT), cu prima femeie ministru de finanțe a Marii Britanii, Rachel Reeves, și noul ministru de externe, David Lammy, prezenți.
Liderul laburist și-a petrecut primele ore în Downing Street vineri, numindu-și echipa ministerială, la câteva ore după ce a asigurat revenirea la putere a partidului său de centru-stânga cu o majoritate impresionantă de 174 de locuri în parlamentul britanic.
„Munca de schimbare începe imediat”, a spus Starmer vineri, la scurt timp după ce a fost confirmat ca prim-ministru de către regele Charles III, iar mulțimi de activiști laburiști fluturând steaguri l-au întâmpinat în Downing Street.
„Dar nu aveți nicio îndoială, vom reconstrui Marea Britanie”
a adăugat el.
Reiterând cele cinci „misiuni” cheie pentru guvernare în discursul său inaugural, politicianul de 61 de ani a promis să pună din nou pe picioare Serviciul Național de Sănătate administrat de stat, să asigure „granițe sigure” și străzi mai sigure.
Cu toate acestea, provocări descurajante așteaptă guvernul său, inclusiv o economie stagnantă, servicii publice în dificultate și gospodării care suferă din cauza unei crize de costuri de trai de ani de zile.
„Schimbarea unei țări nu este ca și cum ai apăsa un comutator. Lumea este acum un loc mai volatil. Acest lucru va dura ceva timp”, a spus Starmer.
Rezultat „istoric”
Liderii mondiali s-au aliniat să-l felicite pe noul lider britanic.
Starmer a vorbit la telefon cu președintele SUA, Joe Biden, și „au discutat despre angajamentul lor comun față de relația specială dintre Marea Britanie și SUA și ambițiile lor comune pentru o creștere economică mai mare”, conform Londrei.
El a vorbit, de asemenea, cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și cu președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky.
Cu toate acestea, fostul – și potențial viitorul – președinte al SUA, Donald Trump, l-a ignorat pe Starmer, în schimb salutând succesul electoral al aliatului său, Nigel Farage, și al partidului său de extremă dreapta, Reform UK.
Capturarea a cinci locuri și aproximativ 14% din voturi, alături de devenirea lui Farage ca deputat la a opta încercare, a fost una dintre poveștile alegerilor.
Dar a pălit în comparație cu triumfurile laburiștilor, după ce partidul s-a apropiat de recordul său de 418 locuri sub conducerea fostului lider Tony Blair în 1997, câștigând 412.
Conservatorii au suferit cea mai gravă înfrângere din istorie, capturând doar 121 de circumscripții, ceea ce l-a determinat pe Rishi Sunak să-și ceară scuze națiunii și să confirme că va demisiona din funcția de lider al conservatorilor odată ce va fi selectat un succesor.
Fostul lider William Hague, un mentor al lui Sunak care a reprezentat aceeași circumscripție din nordul Angliei până în 2015, a recunoscut că a fost „un rezultat catastrofal din punct de vedere istoric”.
Un record de 12 foști miniștri de guvern au pierdut locurile, alături de fostul prim-ministru Liz Truss, a cărei mandat scurt și dezastruos din 2022 a rănit partidul ireparabil înainte de alegeri.
Partidul este acum pregătit pentru o nouă perioadă de lupte interne între o aripă moderată care dorește un lider centrist și cei care ar putea fi dispuși să-l curteze pe Farage ca nou lider.
Provocări
Alegerile au văzut, de asemenea, liberalii democrați centriști făcând cele mai mari câștiguri din ultimul secol, revendicând mai mult de 70 de locuri pentru a deveni al treilea cel mai mare partid din parlament.
Dar a fost un concurs dezastruos pentru Partidul Național Scoțian pro-independență, care a fost practic anihilat în Scoția. A scăzut de la 48 de locuri la doar nouă, cu unul încă de declarat sâmbătă dimineața.
Partidul Verde a avut cele mai bune alegeri generale, cvadruplându-și numărul de deputați la patru.
Între timp, un număr fără precedent de șase parlamentari independenți au fost aleși – patru dintre ei învingând candidați laburiști în districte cu mari populații musulmane și campanii centrate pe conflictul Israel-Hamas.
Entuziasmul în rândul laburiștilor pentru victoria zdrobitoare la alegeri va fi temperat de recunoașterea că au obținut doar aproximativ 34% din voturi – o scădere față de 2019 și cel mai scăzut procentaj pentru a asigura o majoritate.
Între timp, prezența la vot, de puțin sub 60%, a fost cea mai scăzută din 2001, sugerând o apatie larg răspândită.
„Deși acest lucru nu ar trebui să umbrească victoria laburiștilor de astăzi, ar putea indica unele provocări pe care laburiștii ar putea să le înfrunte”, a spus Chris Hopkins, directorul de cercetare politică la firma de sondaje Savanta, despre acești factori.
„Pur și simplu, probabil că nu vor putea reveni la peste 400 de deputați la următoarele alegeri cu mai puțin de 40% din voturi.”
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
