Nominalizarea fostului lider al Pieței Universității pentru Primăria Capitalei depășește ca semnificație bătălia pentru București. Cooptarea lui în Partidul Național Liberal poate influența jocurile de putere din această formațiune și va da liberalilor un mesaj naționalist și de susținere a ortodoxiei.
Pentru a înțelege semnificațiile mutării PNL, lucrurile trebuie puse într-un context mai larg. După o absență îndelungată din prim-planul vieții publice, Marian Munteanu, fostul lider al Pieții Univesității din 1990, a revenit la finalul anului trecut, întâi prin apariții publice după scandalul din clubul „Colectiv”. Ulterior, Munteanu s-a implicat în înființarea unor asociații numite „Grupul pentru România” (ianuarie 2016) și a platformei civice naționale „Alianța Noastră” (martie 2016). Toate aceste acțiuni au beneficiat de o mediatizare consistentă.
Câteva citate elocvente din ideile sprijinite de Marian Munteanu: „Sabotarea identității naționale este o formă disimulată de imperialism şi neocolonialism prin care, cu un vast arsenal financiar modern (în speță, băncile), ni se confiscă lent suveranitatea atât de greu câştigată”, se afirmă într-un manifest al „Mișcării pentru România”, prima inițiativă politică a acestuia. Aici trebuie făcută o paranteză. Deși liberalii au în titulatură termenul de „național”, după 1990, au promovat atragerea capitalului străin și nu au avut un mesaj antioccidental.
Un alt aspect este cel legat de mesajul lui Marian Munteanu pentru susținerea ortodoxiei. Deși PNL a sprijinit mereu Biserica Ortodoxă Română, prin votarea unor amendamente de natură financiară, partidul nu s-a identificat niciodată cu credința, așa cum o face Marian Munteanu. „La câte resurse avem, ne permitem să facem câte-o Catedrală a Mântuirii în fiecare județ. Dacă nu s-ar fura!”, afirma, acum câteva luni, fostul lider al „golanilor” din 1990. Acesta a avut și un mesaj către seculariști: „România va fi ultimul loc de pe pământ unde se va prăbuși creștinismul”. De altfel, potrivit documentelor Alianței Noastre, aceasta își propune „apărarea și susținerea activă a drepturilor identitare naționale, a instituțiilor și valorilor fondatoare ale civilizației românești, tradiționale și moderne – familia, satul, școala, biserica, armata, credința creștină, limba română, reperele spirituale, culturale și istorice”. Nu în ultimul rând, Marian Munteanu s-a prezentat multă vreme ca un candidat anti-sistem, pe care vrea să îl schimbe printr-o mobilizare „de dimensiuni insurecționale”, în condițiile în care PNL este, alături de PSD, parte a „sistemului”.
Război intern
În paralel cu revenirea lui Munteanu în prim-planul vieții publice, în Partidul Național Liberal s-a dat o luptă dură pentru nominalizarea la Primăria Capitalei. Un eventual primar al Bucureștiului din partea PNL va fi pole-position pentru a deveni președintele partidului. În aceste condiții, în decembrie 2015, liberalii l-au desemnat pe Cristian Bușoi, în dauna lui Ludovic Orban. Primul a fost sprijinit oficial de președintele Klaus Iohannis, care l-a luat într-o vizită în Capitală, cu o zi înainte de decizia PNL de desemnare a sa în cursa electorală, iar neoficial în partid se vorbea de o susținere din partea directorului SRI, Eduard Hellvig. În februarie, raporturile dintre PNL și axa Cotroceni-Palatul Victoria au ajuns la un punct critic. Premierul Dacian Cioloș a refuzat cererea liberalilor de a modifica prin ordonanță de urgență legea votată de Parlament privind alegerile locale într-un singur tur de scrutin și mulți lideri liberali au pus acest refuz pe seama președintelui Iohannis. Cert este că, la finalul lunii februarie, PNL l-a desemnat pe Ludovic Orban în locul lui Bușoi, deși sondajele de opinie nu se modificaseră radical față de decembrie. Cât de reală a fost, însă, susținerea PNL pentru fostul ministru al Transporturilor? Zvonuri despre retragerea acestuia circulau cu două săptămâni înainte ca săptămâna aceasta Orban să fie chemat la DNA și să anunțe singur că renunță la candidatură, iar liderii partidului transmiteau „pe surse” că va fi înlocuit cu Nicușor Dan (deși acesta refuzase să se înscrie în PNL).
RELAȚIE. Munteanu l-a susținut pe Orban
Fără candidat după ce Ludovic Orban a fost acuzat de DNA că ar fi obținut foloase necuvenite, conducerea PNL a încercat să-l convingă să candideze pe liderul filialei din București, Cătălin Predoiu. Acesta, dorind să fie premier, a refuzat. A căzut și varianta Adriana Săftoiu, nedorită de copreședintele Alina Gorghiu și de vechii liberali.
Interesant este însă că, miercuri, Predoiu a dezmințit că el l-ar fi propus pe Marian Munteanu, informație lansată în spațiul public de copreședintele Vasile Blaga. El a oferit o a doua informație interesantă: Munteanu era deja apropiat de PNL, în perioada când partidul avea candidat pe hârtie. „Dânsul acceptase deja să facă parte din comitetul de sprijin al lui Ludovic Orban din partea societăţii civile, astfel încât trecerea la noua calitate a fost firească”, a mai precizat Cătălin Predoiu.
Potrivit unor surse din PNL, candidatura lui Marian Munteanu ar fi fost propusă de prim-vicepreședintele Teodor Atanasiu, un apropiat al președintelui Klaus Iohannis. Doar așa se explică opțiunea de a-l alege pe fostul lider al Pieței Universității, în condițiile în care la ședința PNL au fost rostite și alte nume de independenți (Cătălin Tolontan, Ion Caramitru sau Bogdan Naumovici). Însă nu au contat atât numele, cât cine le-a rostit în numele cui.
Ce se poate întâmpla mai departe? Unii lideri liberali au în continuare rezerve față de capacitatea lui Marian Munteanu de a atrage voturile electoratului PNL, mai puțin sensibil la mesajul naționalist-ortodox. Însă ei speră că electoratul de dreapta va vota cu candidatul partidului și că se vor adăuga noi categorii, atrase de Munteanu însuși. Sociologul Sebastian Lăzăroiu remarca pe Facebook că acesta „e genul de candidat care poate da peste cap bazinele tradiționale ale partidelor”. În varianta în care Marian Munteanu câștigă Primăria Capitalei, surse liberale afirmau că va obține un post de conducere la viitorul congres. Dacă pierde, sunt șanse mari ca eșecul să fie decontat de Cătălin Predoiu, cel care, în calitate de lider al PNL București, a primit misiunea, încă de la nominalizare, să identifice un candidat cu șanse.
Cert este că, încă de la prima ședință a PNL la care a participat, Marian Munteanu a demonstrat că își vede diferit rolul față de modul în care îl văd șefii liberali.
Copreședintele Alina Gorghiu a anunțat că, pentru a candida la Capitală, Munteanu se va înscrie în partid. În schimb, acesta a declarat că nu s-a înscris deocamdată în PNL, afirmând că va face acest demers „când va fi necesar” şi că liberalii vor mai avea o discuţie şi cu membrii alianţei din care face parte şi cu alte asociaţii din Bucureşti. Întrebat dacă liberalii l-au luat „ca din oală”, Marian Munteanu a negat, precizând că împreună cu alianţa sa şi alte asociaţii începuse deja un demers de consultare cu diferiţi candidaţi pentru a vedea care sunt cele mai bune soluţii pentru Bucureşti şi nu numai. După ce a plecat de la sediul PNL, a tras concluziile la Realitatea TV: „Să fie limpede, eu sunt un candidat din partea societăţii civile, susţinut de PNL”.
A vorbit „puțin“ cu Măgureanu
La fel de abil s-a dovedit Marian Munteanu și când a fost întrebat despre relațiile sale cu primul director al SRI de după 1990, Virgil Măgureanu. Fostul lider al Pieței Universității din 1990 a declarat că a discutat „foarte puţin” cu Măgureanu şi alţi lideri ai Alianţei Naţionale din 2000, afirmând că a avut negocieri cu aceştia pentru a-l împiedica pe Ion Iliescu să câştige preşedinţia, însă nu au putut colabora. În acest fel, Munteanu a evitat să răspundă la două întrebări: de ce a acceptat inițial să candideze la Cotroceni (refuzul a fost ulterior), în condițiile în care îl acuzase pe Măgureanu că a fost în spatele reprimării manifestației din 1990. Și, mai ales, care sunt relațiile sale actuale cu Măgureanu. Presa a scris în mai multe rânduri și despre posibile legături de afaceri între Marian Munteanu și Virgil Măgureanu.
