Senatorul PSD, Şerban Nicolae, care a avut relaţii apropiate atât cu Omar Hayssam cât şi cu senatorul Cătălin Voicu, ambii aflaţi acum în puşcărie, vrea să modifice Codul de Procedură Penală, astfel încât să-i protejeze de cătuşe şi chiar de arestare pe parlamentari şi baroni locali. În ultimul timp, s-au înmulţit încercările aleşilor puterii de a relaxa legislaţia referitoare la lupta anticorupţie.
Una dintre modificările pe care parlamentarul PSD Şerban Nicolae vrea să le aducă legislaţiei penale este aceea de a nu se mai pune cătuşe, sub nici o formă, autorilor de infracțiuni fără violență, adică autorilor infracțiunilor făcute în special de către politicieni, cum sunt infracțiunile de abuz în serviciu cu consecinte deosebit de grave, traficul de influență, luarea de mită. Proiectul a primit totuşi aviz negativ din partea Guvernului Ponta, însă nu și din partea comisiei parlamentare pentru drepturile omului, care l-a avizat favorabil. Iniţiativa se află acum la Comisia juridică a Senatului.
Iată care sunt principalele modificări propuse pentru Codul de Procedură Penală.
Fără arestare pentru politicienii care iau mită sau dau contracte pe ochi frumoși
Senatorului Nicolae Șerban și susținătorilor săi din PSD nu le place cum sună aliniatul 4, litera (e) din articolul 202 (referitor la „scopul, condițiile generale de aplicare și categoriile masurilor preventive“), care îi trimitea pe inculpați direct în celula Poliției Capitalei.
La aliniatul 4, din articolul 202 sunt enumerate măsurile preventive și anume: reținerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestul preventiv.
Senatorul Nicolae Șerban vrea eliminarea noțiunii de „arestare preventivă“, prin care toți inculpații erau trimiși direct la arestul Poliției, și înlocuirea acestei noțiuni cu alte două și anume “ arestul la domiciliu” și “arestul sever”.
În Codul de Procedură Penală în vigoare arestul la domiciliu era o noțiune separată de arestul preventiv, după cum am arătat mai sus. Noțiunea de “arest sever” nu există în Cod. După această separare, senatorul Șerban Nicolae are grijă să elimine din Cod noțiunea de “arestare preventivă”.
Fără cătușe la reținere, la arest, când inculpații sunt duși la judecătorul pentru drepturi și libertăți
La art. 208 (“verificarea măsurilor preventive în cursul judecății”) se introduc două alineate noi 5 și 6. Astfel, la noul aliniat (5) “Inculpatul față de care s-a dispus una din măsurile prevazute la art. 202 alin. (4) lit. a) (reținerea – n.n.), d) (arestul la domiciliu -n.n.) și e) ( arestarea preventivă – n.n.), nu este încătușat în nici o împrejurare, cu excepția celor cercetați pentru infracțiuni comise prin acte de violență, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum și a inculpaților care s-au opus măsurii dispuse.” La noul aliniat (6) “Măsurile luate față de inculpatul reținut ori arestat, în vederea deplasării în spațiul public, trebuie să fie proporționale cu pericolul concret pentru ordinea publică apreciat potrivit art. 223“.
Cu alte cuvinte, de acum înainte, s-ar putea să nu mai vedem personaje importante din politica noastră plimbaţi cu cătușele de la dubă până la intrarea în sala de judecată.
Prin eliminarea sintagmei „gradul de pericol al infracțiunii“, Șerban asigură arestul la domiciliu
Sintagma “gradul de pericol al infracțiunii” este eliminată din articolul 218 din actualul cod, care se lua în calcul la stabilirea arestului la domiciliu. Gradul de pericol, dacă era mare, îl obliga pe judecător să-l trimită pe inculpat direct în celula Poliției.
Eliminarea din legea actuală a fragmentului “la stabilirea arestului la domiciliu se are în vedere gradul de pericol al infracțiunii” impune automat arestul la domiciliu deoarece senatorul Nicolae, în proiectul inițiat, a reținut doar motive ca “vârsta” ,”sănătatea”, “situația familială”.
Or, toți inculpații vor invoca faptul că sunt bolnavi pentru a nu primi “arest sever”, în celulă.
Apoi, la articolul 219, dacă judecătorul nu dă arest la domiciliu, modificările lui Nicolae îl obligă să dea măsuri mai blânde, precum măsura controlului judiciar sau pe cauțiune.
O altă modificare îl obligă pe judecător să dea arest la domiciliu la adresa aleasă de inculpat, plus alte avantaje acordate tot inculpaților.
Ce înseamnă „arest sever“ și cum se aplică
“Arestul sever”, potrivit noilor propuneri, se dispune pentru infracțiuni contra vieții, vătămarea corporală urmată de moartea victimei, violul, trafic de persoane, de arme, de droguri, terorism, ultraj, ultrajul judiciar, lipsire de libertate, orice altă infracțiune pentru care se dau pedepse mai mari de 10 ani.
În actualul Cod de Procedură Penală, sunt arestați preventiv și li se pun cătușe tuturor inculpaților care au săvârșit infracțiuni care se pedepsesc cu mai mult de 5 ani, în măsura în care se îndeplineau criteriile de pericol social și de pericol de afectare a probațiunii.
De menționat că în modificările lui Șerban Nicolae nu se face nici o referire la infracțiunile de corupție, așa cum se face în actualul Cod de Procedură Penală, ceea ce înseamnă că sunt și acestea supuse modificărilor din proiectul promovat de senatorul Nicolae Șerban. Adică, fără cătușe și arest în celulă pentru fapte de corupție care sunt pedepsite cu mai puțin de 10 ani! Or, toate infracțiunile de corupție, inclusiv cele de patrimoniu (care pot fi sau nu de corupție) sunt pedepsite cu mai puțin de 10 ani. Spre exemplu, abuzul în serviciu are pedeapsa maximă de 7 ani; înşelăciunea – 5 ani, luarea de mită cu maxim 10 ani (dar fiind perioada de pedeapsă de graniță, încadrarea va fi interpretabilă). Cum în actualul Cod Penal (intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014) pedepsele au fost scăzute drastic (față de vechiul cod din 1969) pentru infracțiunile economice, pentru abuz în serviciu, delapidare, înșelăciune, toți politicienii se pot bucura pentru că nu vor mai purta cătușe și nici nu vor risca să intre în celulele Poliției. Evident, dacă se votează și se promulgă modificările inițiate de senatorul PSD Șerban Nicolae.
A fost cerut punctul de vedere al CSM?
Inițiativa legislativă a senatorului Șerban Nicolae vizează autoritatea judecătorească, motiv pentru care era obligatoriu să se ceară și punctul de vedere al plenului Consiliului Superior al Magistraturii, garantul independenței Justiției, chiar dacă avizul acestuia este doar consultativ. Până la această oră nu am primit un răspuns de la CSM referitoare la modificările inițiate de senatorul PSD Șerban Nicolae. Unii membri ai CSM ne-au transmis că nu cunosc un astfel de proiect.7
Sancționarea persoanelor care dezvăluie date din dosare
Senatorul PSD Șerban Nicolae nu este la prima încercare de ajustare a Codului Penal astfel încât să fie servite interesele celor cu dosare penale. În septembrie 2014, Camera Superioară a aprobat, fără nici un fel de dezbatere, proiectul acestuia de modificare a Legii nr. 286/2009 privind Codul Penal, în sensul pedepsirii cu amendă sau chiar închisoare (de la 3 luni la 2 ani) a persoanelor care divulgă informații confidențiale din dosare. Pedepse cu închisoarea ar fi dorit social-democratul să introducă și pentru cei care dezvăluie mijloace de probă sau înscrisuri oficiale din dosare înainte de soluționarea definitivă a cauzei sau de a se dispune netrimiterea în judecată. Dezbaterile au devenit și mai aprinse pe tema proiectului lui Nicolae, după ce Guvernul a transmis că a avizat favorabil propunerea legislativă. Ulterior, printr-un alt comunicat de presă, Executivul a revenit, arătând că proiectul ar fi fost, de fapt, avizat negativ.
Indiferent de explicațiile de la acel moment ale premierului, un lucru este cert: punctul de vedere negativ al Guvernului a ajuns la Parlament la o lună de la adoptarea proiectului lui Șerban Nicolae de către Senat. Din 8 octombrie 2014, propunerea legislativă inițiată de senatorul PSD se află la Comisia juridică a Camerei Deputaților, fără a primi vreun raport negativ și a înainta în procedura parlamentară. Să ne așteptăm, prin urmare, ca proiectul să fie repus pe tapet la momentul oportun? Alături de alți parlamentari-avocați, Nicolae a semnat și un proiect de lege prin care avocații să nu mai fie încadrați în categoria „funcționar public“ din perspectiva dreptului penal. Dacă modificarea va fi adoptată de Parlament, avocații nu vor mai putea fi trași la răspundere pentru opiniile lor juridice, „indiferent dacă acestea au fost realizate cu sau fără respectarea legislației“ (citat din punctul de vedere al Consiliului Legislativ).
Puterea nu renunță. „Marțea neagră“, pregătită sub alt ambalaj
Parlamentarii ar putea să nu mai răspundă pentru luare de mită și abuz în serviciu, dacă faptele au fost comise înainte de 1 februarie 2014. Modificarea salvatoare este încercată de ministrul Eugen Nicolicea, după modelul „marțea neagră“. Adică, în tăcere și pe o cale întortocheată.
La 1 august 2014, ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Eugen Nicolicea (UNPR), a depus un proiect de lege de interpretare a noului Cod Penal, intrat în vigoare la 1 februarie 2014, interpretare care, de fapt, lovește abil în vechiul Cod Penal și, implicit, în cauzele care sunt instrumentate pe acesta.
Proiectul poartă numele de „Propunere legislativă pentru interpretarea art. 175 din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, în sensul includerii în categoria funcționarilor publici, în înțelesul Codului Penal, a parlamentarilor și a președintelui României“. După cum spune numele, proiectul ar trebui, aparent, doar să clarifice unele prevederi din noul Cod Penal, în sensul ca parlamentarii și președintele să fie încadrați, fără dubiu, în categoria funcționarilor publici, răspunzând astfel pentru faptele de corupție prevăzute în dreptul acestei categorii. Lucrurile capătă, însă, o turnură radical diferită prin argumentația cuprinsă în preambulul proiectului.
Capcanele interpretării
Invocând definiția pe care vechiul Cod Penal o dădea „funcționarului public“, Nicolicea susține că, până la 1 februarie 2014, parlamentarii și președintele nu se încadrau în categoria funcționarilor publici, deoarece ei „sunt în serviciul poporului“ și nu al vreunei instituții publice. „Față de cele arătate, este necesară clarificarea sensului art. 175 alin. 1 lit. a) și b) din Legea nr. 286/2009 privind Codul Penal“, susține Nicolicea.
Care ar fi efectele aprobării de către Parlament a proiectului ministrului UNPR? Răspunsul îl găsim în punctul de vedere emis de Consiliul Legislativ: „Prin adoptarea normei propuse prin prezentul proiect s-ar ajunge la situația în care, retroactiv, legiuitorul ar interpreta, indirect, și normal din art. 147 din vechiul Cod Penal“. Cu alte cuvinte, prin interpretarea noului Cod s-ar interpreta și vechiul Cod Penal, consimțindu-se că parlamentarii și președintele nu făceau parte din categoria funcționarilor publici. Adică, exact una din modificările pe care fostul USL a încercat să le opereze în „marțea neagră“ (10 decembrie 2013), spre nemulțumirea societății civile, a partenerilor occidentali și ai reprezentanților Justiției. Reamintim că DNA atrăgea atenția, atunci, că o scoatere a aleșilor și a șefului statului din categoria funcționarilor publici ar fi făcut ca aceștia să nu mai poată fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni precum luare de mită și abuz în serviciu. Tot conducerea DNA atrăgea atenția că inculpații trimiși în judecată pentru faptele menționate ar fi fost achitați, iar cei condamnați ar fi fost puși în libertate.
Situația este cu atât mai gravă, acum, cu cât Curtea Constituțională s-a pronunțat, între timp, prin decizia nr. 2/2014, asupra scoaterii parlamentarilor și președintelui din categoria funcționarilor publici, declarând că o astfel de măsură nu corespunde Legii fundamentale.
Proiectul lui Nicolicea se află în dezbaterea Comisiei juridice a Camerei Deputaților, care trebuie să se pronunțe până pe 9 aprilie. De menționat că și în cazul propunerii ministrului UNPR, Guvernul a preferat, în mod convenabil, să nu emită un punct de vedere.
Liber la angajat rude
Tot tacit a trecut de Senat, pe 25 martie, un alt proiect de modificare a Codului Penal, în sensul că funcționarii publici – deci și parlamentarii – să nu se mai plaseze în conflict de interese dacă își angajează rudele până la gradul II. Inițiat de deputați PSD, PC, UDMR și ai minorităților naționale, proiectul stabilește o serie de excepții la plasarea în conflict de interese, ignorând faptul că situațiile respective sunt sancționate și de alte legi (precum Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, respectiv Statutul funcționarilor publici).
Și în acest caz, Guvernul nu a emis un punct de vedere.
