Scandalurile din ultima vreme legate de banii pentru partide îi forțează pe liderii politici să caute soluții legislative. Partidele, dar și societatea civilă avansează mai multe variante: finanțare de la buget, de la privați sau un sistem mixt. Adoptarea unei noi legi a finanțării partidelor politice va intra pe agenda comisiei electorale, alături de proiectele care vizează alegerile locale, parlamentare și prezidențiale.
Primii care au avansat o soluție în spațiul public au fost liberalii, care au propus finanțarea partidelor doar de la bugetul de stat pentru a elimina plățile care nu sunt la vedere. Copreședintele PNL, Vasile Blaga, a menţionat că se impune limitarea cheltuielilor din campanie, respectiv „cheltuieli cu mass-media, cu afişe etc., dar fără celebrele de-acum stilouri şi alte lucruri de genul ăsta“. Mihai Voicu (PNL), vicepreședinte al comisiei electorale, a menţionat că se poate opta pentru eliminarea finanţării partidelor prin donaţii, iar cheltuielile candidaților ar urma să fie decontate de stat, cu respectarea anumitor plafoane și cu condiția obținerii unui anumit scor electoral. În prezent, partidele primesc atât subvenții de la buget, cât și donații și cotizații de la persoane particulare.
Social-democrații s-au arătat rezervați față de propunerea PNL. „Iar suntem noi mai catolici decât Papa. Dacă în Statele Unite se acceptă finanțări prin legea lobby-ului, de ce nu s-ar putea la noi?“, a comentat Gabriel Vlase (PSD), membru în comisia electorală. În schimb, PC a îmbrățișat propunerea liberalilor, deși se află într-o coaliție alături de PSD. Europarlamentarul Monica Macovei a propus o soluție alternativă pentru eliminarea clientelismului politic pornind de la aşa-numitul crowdfunding, în care simplii cetățeni contribuie cu sume mici. Acesta va fi combinat cu o finanțare direct proporțională de la buget. „Să zicem, obţii 1 euro din sistemul privat, statul îţi dă 1,5 euro sau 2“, a explicat Macovei.
Buget sau sistem mixt?
Analiștii contactați de „România liberă“ au păreri împărțite în privința modalităților de finanțare. Adrian Moraru, director adjunct al Institutului pentru Politici Publice (IPP), este mai degrabă adeptul finanțării private. „Într-o societate normală, banii ar trebui să provină mai puțin de la buget și mai mult de la privați, pentru că un partid reprezintă în primul rând interese private“, a explicat Adrian Moraru. El recunoaște, însă, că partidele oricum se bazează pe banii de la buget, dar pe care îi obțin în mod ilegal prin „paraîndărături sau deconturi plătite de instituții publice“. „Poate că dacă le-am da bani de la buget am putea să îi și întrebăm cum i-au cheltuit, să mai reducem procedurile ilegale“, crede Adrian Moraru.
În schimb, Cristian Pîrvulescu, președintele Pro-Democrația, pledează pentru finanțarea integrală de la bugetul de stat, inspirată de modelul francez. „În acest fel, partidele ar fi protejate de interferența unor grupuri private de interese“, a argumentat Pîrvulescu. El a explicat că un asemenea sistem presupune ca persoane care candidează să achite cheltuielile de campanie, urmând ca statul să ramburseze banii. Rambursarea va fi condiționată de anumite criterii: plafoane pentru cheltuielile de campanie, pentru ca bugetul de stat să nu fie supraîncărcat și un scor electoral care trebuie depășit pentru a încasa acești bani.
