Cojile de banane uscate, atinse cu o lampă cu blitz puternică, pot fi transformate instantaneu în energie regenerabilă.
Oamenii de știință au descoperit o nouă metodă de extragere a hidrogenului, care ar putea crește semnificativ rezervele de gaz din biomasă. De asemenea, este posibilă și cu știuleți de porumb, boabe de cafea și coji de nucă de cocos.
Această descoperire are loc în contextul în care Europa își intensifică economia bazată pe hidrogen, pe drumul către neutralitatea emisiilor de dioxid de carbon până în 2050.
Conform politicii UE privind hidrogenul, hidrogenul „regenerabil” poate fi obținut din biomasă (materie vegetală și animală), cu condiția respectării anumitor criterii de durabilitate. O preocupare majoră în ceea ce privește biomasa este că aceasta poate elibera mai mult CO2, de exemplu, în cazul în care pădurile sunt exploatate pentru a alimenta centralele electrice.
Dar echipa de oameni de știință cu sediul în Elveția explică faptul că toate produsele rezultate din tehnica lor fototermică (bazată pe lumină și căldură) pot fi captate, ceea ce o face economică și sigură din punct de vedere climatic.
„Relevanța lucrării noastre este sporită și de faptul că noi capturăm în mod indirect depozitele de CO2 din atmosferă timp de ani de zile”, scrie Dr. Bhawna Nagar, unul dintre autori, de la École Polytechnique fédérale de Lausanne (EPFL) din Elveția.
„Am transformat acest lucru în produse finale utile în cel mai scurt timp, folosind o lampă cu blitz cu xenon”.
Care sunt avantajele transformării bananelor și a altor tipuri de biomasă în acest mod?
În prezent, există două căi principale de conversie chimică a biomasei cu ajutorul căldurii: gazeificarea și piroliza. Prin gazeificare, materia organică este aruncată la temperaturi de 1000°C, transformând-o în gaz de sinteză – un amestec de hidrogen, metan, monoxid de carbon și dioxid de carbon – care este utilizat ca biocombustibil. Rămâne în urmă un reziduu solid de carbon, cunoscut sub numele de „biochar” sau cărbune de lemn.
Piroliza descompune biomasa la temperaturi mai scăzute, între 400 și 800°C, în recipiente fără oxigen. Dar acest lucru necesită reactoare foarte specifice care pot suporta temperaturi și presiuni ridicate, explică cercetătorii în revista Chemical Science.
O metodă mai simplă este acum la îndemână, sub forma foto-pirrolizei cu ajutorul unei lămpi cu xenon. Aceasta emite o lumină albă strălucitoare, precum cea care se vedea odinioară în studiourile fotografilor. O singură lovitură poate declanșa conversia biomasei în doar câteva milisecunde.
În primul rând, cojile de banane trebuie să fie uscate la aproximativ 100°C timp de 24 de ore, apoi măcinate și cernute până la obținerea unei pulberi fine înainte de a fi introduse într-un reactor din oțel inoxidabil.
„Fiecare kilogram de biomasă uscată poate genera aproximativ 100 de litri de hidrogen și 330 g de biochar, ceea ce reprezintă până la 33% din greutatea masei originale de coji de banane uscate”, spune Dr. Nagar.
În continuare, cercetătorii speră că metoda lor ar putea fi extinsă și aplicată la deșeuri industriale, cum ar fi anvelopele. Aceasta ar putea chiar să deschidă calea pentru foto-piroliza solară – valorificând energia soarelui pentru a fi și mai durabilă.
Urmărește România Liberă pe Twitter, Facebook și Google News!
