Telescopul spațial James Webb a reușit să identifice individual aproximativ 16,5 milioane de stele din galaxia Messier 82, cunoscută și sub numele de „Cigar Galaxy”, una dintre vecinele Căii Lactee aflată la aproximativ 12 milioane de ani-lumină de Pământ, notează presa de specialitate.
Descoperirea face parte dintr-o observație profundă realizată asupra unei galaxii aflate într-o fază intensă de formare stelară, în care noi stele se nasc de aproximativ zece ori mai rapid decât în Calea Lactee. Acest tip de activitate extremă este caracteristic așa-numitelor galaxii „starburst”, unde consumul de gaz cosmic este accelerat și nu poate fi menținut pe termen lung.
Cifra de 16,5 milioane nu reprezintă numărul total de stele din galaxie, ci doar pe acelea pe care telescopul a reușit să le distingă individual într-o singură imagine de profunzime. Restul populației stelare rămâne invizibilă, ascunsă sau prea slabă pentru a fi separată chiar și de instrumentele extrem de sensibile ale lui James Webb.
Observațiile au fost posibile datorită capacității telescopului de a capta lumină în infraroșu, o lungime de undă care pătrunde mai eficient prin norii denși de praf cosmic ce acoperă galaxia. Acest lucru a permis separarea luminii în puncte individuale, fiecare corespunzând unei stele.
Galaxia Messier 82 este cunoscută pentru forma sa alungită și pentru activitatea intensă din nucleu, unde formarea de stele este alimentată de cantități mari de gaz. Această explozie de nașteri stelare este însă temporară: astronomii estimează că astfel de episoade durează doar câteva sute de milioane de ani, înainte ca mecanismele interne — inclusiv exploziile de supernovă — să disipeze gazul necesar formării de noi stele.
Imaginile recente arată și structuri spectaculoase de gaz și praf expulzate din galaxie, sub forma unor jeturi extinse deasupra și dedesubtul discului galactic. Acestea indică faptul că procesul intens de formare stelară influențează deja structura galaxiei și contribuie la „golirea” treptată a rezervelor de materie.
Forma ușor asimetrică a galaxiei sugerează, de asemenea, o posibilă interacțiune gravitațională din trecut cu o altă galaxie, eveniment care ar fi putut declanșa actuala explozie de formare stelară prin comprimarea gazului din regiunea centrală.
Oamenii de știință subliniază că imaginea realizată de Webb nu este o „census” complet al galaxiei, ci mai degrabă o limită a capacității actuale de rezoluție, oferind însă un nivel de detaliu fără precedent pentru înțelegerea evoluției galaxiilor.
Prin combinarea datelor de la mai multe telescoape, inclusiv Hubble, cercetătorii speră să reconstruiască istoria completă a galaxiei și să înțeleagă mai bine cum episoadele de formare stelară intensă modelează evoluția galactică.
Urmărește România Liberă pe Google News, Linkedin, Twitter, Facebook și Youtube.
