Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Mai aproape de adevăr. Cercetare fără precedent în Munţii Orăştiei

Un uriaş proiect de cercetare arheologică a ruinelor dacice din Munţii Orăştiei va reuni specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Deva şi este cel mai mare program derulat vreodată în acest domeniu.   Cel ...

Share

Claudiu Padurean 0 comentarii

26.08.2012 - 20:21
Un uriaş proiect de cercetare arheologică a ruinelor dacice din Munţii Orăştiei va reuni specialişti din Cluj-Napoca, Bucureşti şi Deva şi este cel mai mare program derulat vreodată în acest domeniu.

 

Cel mai mare proiect de cercetare a cetăţilor dacice din Munţii Orăş-tiei va fi coordonat de Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj-Napoca. Programul se va întinde pe durata a patru ani şi este cel mai important de până acum care vizează cetăţile dacice. Practic, aria de cercetare care va fi acoperită de arheologi vizează capitalele regatelor lui Decebal şi Burebista.

Proiectul de cercetare a fost lansat în contextul în care opinia publică manifestă un interes enorm faţă de istoria dacilor, dar şi în contextul în care tot felul de pasionaţi, de la ingineri la stomatologi ori la foşti ofiţeri de Armată ori de Securitate, agită tot felul de teorii aberante, cum ar fi cea potrivit căreia dacii ar fi fost strămoşii romanilor. Cercetarea arheologică ar urma să sporească în mod considerabil cunoştinţele despre complexul cetăţilor dacice.

Unii istorici scriu că acest complex de fortificaţii, care include cetăţi precum Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Căpâlna ori Piatra Roşie, ar fi cel mai important din Europa, din afara lumii greco-romane.

Cercetarea arheologică va fi condusă de directorul Muzeului Naţional de Istorie al Transilvaniei din Cluj, dr. Carmen Ciongradi, precum şi profesorul Gelu Florea, de la Universitatea Babeş-Bolyai. „În cadrul acestui program, care a fost iniţiat şi este finanţat de către Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, muzeului nostru îi revine rolul de instituţie organizatoare, parteneri fiindu-ne Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti, Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva şi Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj-Napoca.

Programul se va desfăşura pe o perioadă de patru ani, timp în care se vor efectua cercetări arheologice sistematice şi pluridisciplinare în cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, monumente înscrise pe lista patrimoniului UNESCO. De asemenea, se va urmări realizarea unei diseminări cât mai eficiente a rezultatelor cercetărilor atât printre specialişti, cât şi în rândul publicului larg", a spus arheologul Gheorghe Petrov de la muzeul clujean.

Ce au special cetăţile dacice din Munţii Orăştiei

Cetăţile dacice care vor fi cercetate de arheologii clujeni au fost construite între secolul I î.Ch. şi secolul I d.Ch. Ele au fost ridicate prin tehnica numită „murus dacicus". Aceasta presupune două ziduri paralele de piatră, legate între ele prin intermediul unor bârne.

În zona Sarmizegetusa Regia se află şi cunoscutele sanctuare, circular şi rectangular, care reprezentau, probabil, centrul vieţii spirituale a dacilor.
Rolul acestui sistem defensiv, unic în această zonă a Europei, era acela de a proteja capitala, Sarmizegetusa, de cucerirea romană.  

În 2012, săpăturile de la Sarmizegetusa Regia au primit o finanţare de 3 milioane de lei, iar pentru 2013 calendarul cercetărilor cuprinde zona Piatra Roşie, Costeşti, Blidaru şi Cetăţuie.

Citește totul despre:

Comentarii

loading...