Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Obiectivele de limitare a încălzirii globale au mici şanse să fie atinse

Obiectivele de limitare a încălzirii globale au mici şanse să fie atinse din cauza întârzierilor în ceea ce priveşte modificarea modului în care este utilizat terenul, susţine un studiu citat luni de Press Association.

Share

Rl online 0 comentarii

18.02.2019 - 14:45

Cercetarea, la care au participat oameni de ştiinţă de la Institutul de Tehnologie Karlsruhe (KIT) din Germania şi de la Universitatea din Edinburgh din Scoţia, sugerează că eforturile de reducere a efectelor dăunătoare asupra climei ale exploatării terenurilor trebuie intensificate în mod considerabil pentru evitarea creşterii nivelurilor schimbărilor climatice.

Acordul de la Paris din 2015 care prevede limitarea creşterii temperaturilor medii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelul din perioada preindustrială se bazează în mod intens pe modificarea gestionării suprafeţelor de teren agricol şi a pădurilor lumii, au notat cercetătorii.

Numeroase state intenţionează să prevină defrişările sau să înfiinţeze păduri noi pe suprafeţe extinse pentru ca acestea să poată absorbi dioxidul de carbon din atmosferă şi să reducă emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din agricultură. Aceste schimbări vor elimina anual până la 25% din cantitatea de gaze cu efect de seră emisă în urma activităţilor antropice.

Însă studiul recent demonstrează că astfel de modificări în utilizarea terenurilor necesită decenii întregi pentru a-şi putea arăta roadele, mult mai mult decât ar fi necesar pentru încetinirea încălzirii globale până la nivelul convenit.

''Cele 195 de state care au semnat Acordul de la Paris în 2015 au stabilit o serie de acţiuni la care s-au angajat pentru abordarea schimbărilor climatice'', a declarat dr. Calum Brown din cadrul KIT, unul dintre autorii principali ai studiului. ''În majoritatea cazurilor au fost înregistrate progrese minore în ceea ce priveşte implementarea acestor acţiuni şi de multe ori situaţia s-a înrăutăţit de fapt în ultimii trei ani'', a precizat cercetătorul.

''Studiul nostru sugerează că multe dintre planurile pentru atenuarea în sistemul funciar au fost încă de la început nerealiste, iar în prezent însuşi obiectivul de la Paris riscă să devină imposibil de atins'', a subliniat Brown.

Cercetarea subliniază cazul defrişărilor din regiunile tropicale, al căror ritm a fost accelerat recent după ce anterior înregistrase o încetinire.

Profesor Mark Rounsevell din cadrul KIT şi de la Universitatea din Edinburgh a declarat la rândul său că ''distrugerea continuă a pădurilor tropicale din Brazilia, Republica Democrată Congo şi Indonezia este în mod deosebit îngrijorătoare deoarece acestea depozitează cantităţi imense de carbon şi, în plus, adăpostesc un nivel înalt de biodiversitate''.

''Tentativele de protejare a acestor păduri s-au bucurat de un succes limitat, iar legile împotriva defrişărilor au devenit mai puţin aspre. Presiunea politică şi economică îngreunează activitatea guvernelor în demersul de stopare a defrişărilor în vederea inversării prejudiciului anterior'', a declarat Rounsevell.

Cercetătorii susţin că încetinirea ritmului de progres este o consecinţă inevitabilă a priorităţilor politice deconectate, întârzierile în adoptarea de noi strategii de către managerii terenurilor şi asocierile comerciale contribuind la defrişările din ţările tropicale.

Dr. Peter Alexander de la Universitatea din Edinburgh, unul dintre autorii studiului, a subliniat că ''planurile fiecărei ţări pentru îndeplinirea (obiectivelor) Acordului de la Paris sunt vagi, aproape cu siguranţă insuficiente şi puţin probabil să fie puse în aplicare în totalitate''.

''Statele dezvoltate nu au fost deschizătoare de drumuri, fie în ceea ce priveşte reducerea propriilor emisii, fie în reducerea presiunii asupra ţărilor în curs de dezvoltare. Trebuie să identificăm modalităţi rapide, însă realiste, de modificare a terenurilor dacă vrem să ne atingem obiectivele privind schimbările climatice'', a subliniat Alexander.

Studiul a fost publicat în jurnalul Nature Climate Change.

Comentarii

loading...