USL, pusă la încercare de Legea lustraţiei

Noua formă a Legii lustraţiei a fost adoptată de Parlament, în absenţa opoziţiei. Social-democraţii spun că şi forma modificată ar fi neconstituţională şi că vor sesiza din nou Curtea.

La 22 de ani de la Proclamaţia de la Timişoara şi la aproape şapte ani de la depunerea în Parlament, Legea lustraţiei a trecut pentru a doua oară de filtrul Parlamentului. Pornind de la decizia Curţii Con­stituţionale din 2010, deputa­ţii puterii au încercat să dea o lovitură de imagine şi să modifice textul actului normativ astfel încât să elimine prevederile care nu corespund Legii fundamentale. Problema este însă că Legea lustraţiei a fost găsită neconstituţională în întregime, şi nu parţial. Toc­mai din acest motiv, după reîntoarcerea în Parlament, Comisia juridică a Senatului a recomandat respingerea ei, iar plenul a fost de acord.

Acum, la Camera Deputaţi­lor, puterea a încercat practic o cale de mijloc: a mai „periat” categoriile de lustrabili şi s-a limitat la a viza funcţiile numite, nu şi pe cele alese. Deputaţii s-au gândit probabil la argumentaţia Curţii potrivit căreia nu poate fi aplicată o sancţiune colectivă care vizează dreptul de a candida şi dreptul de a fi ales în funcţii de demnitate publică. Tot Curtea a spus însă, în Decizia 820 din iunie 2010, că Legea lustraţiei „este excesivă”, deoarece nu permite individualizarea sancţiunii,  şi că „instituie o prezumţie de vi­no­­vă­ţie şi o adevărată sancţiu­ne colectivă”. Judecătorii au mai remarcat, atunci, „caracterul tardiv” al actului normativ, adoptat la mai bine de două decenii de la căderea comunismului, şi au con­cluzionat că legea este „lipsită de eficienţă juridică, nefiind actuală, necesară şi utilă (…), ţi­nând seama de perioada mare de timp care a trecut de la căderea regimului totalitar comunist”.

PSD vrea să atace

Juriştii social-democraţi con­tac­taţi de România liberă spun că modificările aduse de putere nu rezolvă problemele de constitu­ţionalitate. „Este o lege chiar mai neconstituţională decât cea care a fost. S-a băgat repede în Comisia juridică, este nedocumentată, nediscutată şi nefundamentată. Este o lege neeuropeană şi nu-i văd rostul acum, după 20 de ani de la revoluţie”,  ne-a declarat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei şi al Comisiei juridice. Referindu-se la exceptarea din categoria lustrabililor a celor care au deţinut funcţii de conducere în UTC, social-democratul spune că ar fi şi „o lege cu dedica­ţie” pentru fostul şi actualul premier. Potrivit lui Iordache, PSD va ataca din nou Legea lustraţiei, mai mult ca sigur, la CCR.

O opinie similară are şi senatorul PSD Toni Greblă, care vede multe „lucruri deloc în regulă” în noua formă a legii: „Nu se justifică o astfel de in­ter­dicţie la 22 de ani de la revo­luţie. Dacă era în primii cinci ani, când se putea spune că elementele duşmă­noa­se se opun materializării idealurilor revoluţio­nare, era altceva”.

În 2010, Curtea Constituţională a fost sesizată de 58 de deputaţi şi 29 de senatori ai PSD. Adică, fără liberali, în condiţiile în care legea a fost iniţiată, în 2006, de trei liberali, iar PNL şi-a asumat-o (ba chiar şi-a făcut campanie pro­miţând adoptarea ei). Între timp, PNL şi PSD au format USL, aşa că va fi foarte interesant de văzut care va fi acum poziţia liberalilor. Vor ataca legea la Curtea Consti­tu­ţională, la braţ cu social-demo­craţii lui Ion Iliescu? Sau se vor ab­ţine să aibă vreun punct de vedere, ameninţând astfel mult invocata soliditate a USL?

Ce a mai rămas din lege

Cei care au făcut parte din aparatul politic al fostei puteri comuniste şi din aparatul represiv al acesteia nu vor putea fi numiţi sau nu vor putea îndeplini func­ţii publice numite timp de cinci ani. În această categorie intră per­soanele care au ocupat funcţii politice retribuite de PCR în prin­­ci­palele structuri ale aparatului comunist, miniştrii, secretarii de stat, prim-adjuncţii şi adjuncţii miniştrilor guvernelor din perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, prim-secretarii şi secretarii Comitetului jude­ţean de partid.

Sunt vizaţi şi cei care au ocu­pat funcţii de preşedinte sau preşedinte de secţie la Tribunalul Suprem, procuror general sau procuror general adjunct, precum şi cei care au făcut parte din structurile fostei Secu­rităţi şi au colaborat cu aceasta ca poliţie politică. La propunerea udemeristului Mate Andras Levente, în categoria lustrabililor au fost incluşi şi procurorii care au făcut parte, înainte de ’89, din organele represive de cercetare penală. 

Potrivit unor surse politice, amendamentul lui Mate o vizează pe Monica Macovei, care a fost procuror, după ce aceasta a acuzat UDMR că trădează interesul României.

Macovei i-a criticat pe Mate şi pe colegul său, Arpad Marton, pentru două amendamente depuse la Codul Penal,  care îi ajută pe aleşi să scape de acuzaţiile de conflict de interese.