În plin război cu PSD şi PNL, preşedintele declară că are nevoie de aliaţi pentru depolitizarea administraţiei şi reforma electorală. Legea actuală nu poate fi aplicată la următoarele alegeri pentru că are prevederi neconstituţionale.
O poziţia ar trebui să-şi dea mâna cu puterea pentru depăşirea crizei economice şi reformarea statului. Acesta a fost mesajul preşedintelui Traian Băsescu îndreptat spre o sală a Parlamentului din care plecaseră în semn de protest reprezentanţii PSD şi PNL. Scandalul Anastase s-a adăugat ieri ameninţării liberalilor că nu asistă la mesajul preşedintelui, pentru că acesta nu îşi respectă rolul de arbitru imparţial al scenei politice.
Acord politic pentru depolitizare?
La capătul unui discurs de aproape o oră, lipsit de culoare şi verb, preşedintele a cerut „un acord al tuturor forţelor politice parlamentare” asupra direcţiilor de urmat în reforma administraţiei care nu trebuie să mai încurajeze „nemunca” şi în depolitizarea distribuirii banului public. Aşa de pildă, cele 46.000 de investiţii deschise în acest moment în România sunt tergiversate pentru că lipseşte o listă naţională de priorităţi: din motive politice, fiecare guvern începe propriile proiecte, iar următorul le abandonează, aşa că majoritatea rămân neterminate. „Austeritatea nu poate fi traversată fără solidaritate”, a spus şeful statului, care a explicat că, pentru România, criza economică şi financiară a fost şi o oportunitate, deoarece a arătat vulnerabilităţile. El a explicat că orice guvern ar veni acum la Palatul Victoria, ar fi nevoit să continue măsurile de austeritate, lăsând astfel să se înţeleagă că nu ar fi avantajos pentru PSD sau PNL să dărâme Guvernul prin moţiunea de cenzură preconizată în octombrie.
Pe aceeaşi linie, Traian Băsescu a criticat Cabinetul Boc pentru cheltuieli excesive, declarând că el trebuie să dovedească o mai mare coerenţă şi să explice mai bine oamenilor deciziile luate. În plus, într-o aluzie destul de transparentă la PDL, Traian Băsescu a adăugat că „nimic nu alimentează mai mult neîncrederea decât corupţia şi conflictele de interese”.
Unicameralul, amânat pentru „următorii ani”
Pe lângă temele economice, preşedintele a reluat ieri de la tribuna Parlamentului discuţia legată de modificarea legii electorale şi aplicarea referendumului din noiembrie 2009 în favoarea parlamentului unicameral. „Convingerea mea este că trebuie continuată şi modernizarea sistemului politic. Avem nevoie de un sistem electoral generator de majorităţi ferme, iar acesta nu poate fi asigurat decât de vot uninomial într-un singur tur sau în două tururi”, a spus el. Spre deosebire însă de mesajul transmis imediat după învestire şi apoi în primăvară, preşedintele a folosit de această dată termeni mai puţin tranşanţi. Astfel, el a cerut Parlamentului „să-şi regândească structura” şi a vorbit despre reformarea Constituţiei „în următorii ani”, fără să precizeze dacă la următoarele alegeri parlamentare, ar trebui să se voteze pentru unicameral sau nu.
Cert este că nici sistemul electoral propus de Traian Băsescu, nici trecerea la parlament unicameral prin modificarea Constituţiei nu are majoritatea parlamentară necesară. Cu o scădere drastică în sondaje până la aproape 15%, PDL nu mai este interesat să susţină votul majoritar uninominal care dezavantajează partidele mici, UDMR nu a susţinut acest sistem de vot niciodată, iar UNPR ar fi, la rândul său, dezavantajat. Desfiinţarea Senatului care presupune modificarea Constituţiei, are şi mai puţine şanse de reuşită. Coaliţia prezidenţială nu are nici la Senat, nici la Cameră cele două treimi din voturi necesare pentru un asemenea demers.
Propuneri de reformare a sistemului politic
1. Traian Băsescu şi PDL
– reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 300
– trecerea la Unicameral prin desfiinţarea Senatului
– sistem de vot uninominal în două tururi, ca la alegerea primarilor, adică sistem cu două partide mari, care alternează la guvernare
– menţinerea regimului semiprezidenţial, adică preşedinte ales prin vot direct, premier numit de Parlament
– puteri sporite preşedintelui prin dizolvarea Parlamentului, în cazul în care demiterea preşedintelui este respinsă prin referendum.
2. Victor Ponta şi PSD
– reducerea numărului de parlamentari poate fi discutată
– păstrarea actualului sistem bicameral al Parlamentului, cu o mai bună delimitare a atribuţiilor celor două Camere
– sistem de vot mixt, vot uninominal şi vot proporţional pornind de la sistemul existent
– regim semiprezidenţial, dar preeminenţa Parlamentului la numirea premierului şi a miniştrilor .
3. Crin Antonescu şi PNL
– reducerea numărului de parlamentari până la circa 300, dar păstrarea bicameralismului
– diferenţierea clară a Camerei Deputaţilor şi Senatului prin atribuţii şi modalitate de alegere
– sistem de vot mixt, diferenţiat la Senat şi Cameră, deputaţii urmând să fie aleşi eventual prin vot majoritar
– trecerea la republică parlamentară, adică preşedinte cu puteri simbolice, ales de Parlament, premier puternic.
