Conducerea Consiliului National Secuiesc va vota sambata, la Odorheiu Secuiesc, o serie de proiecte de hotarare care vizeaza adoptarea imnului, a drapelului, a stemei si a semnului distinctiv regional al Tinutului Secuiesc. Presedintele pe probleme de comunicare al CNS, Ferencz Csaba, a declarat ca la adunarea alesilor locali va fi intocmit proiectul de lege privind autonomia Tinutului Secuiesc. Alt proiect vizeaza organizarea de referendumuri locale in fiecare localitate din secuime, "in vederea infiintarii unitatii administrativ-teritoriale Tinutul Secuiesc". Conducerea CNS sustine ca, in cazul in care initiativele sale vor fi anulate in justitie, se va adresa Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, pentru a face presiuni asupra statului roman sa isi respecte angajamentele internationale asumate. Mai mult, Consiliul solicita autoritatilor locale sa depuna toate eforturile pentru ca insemnele Tinutului Secuiesc sa fie folosite de institutiile publice aflate din subordine.
Candidatul UDMR pentru presedintia Romaniei, Kelemen Hunor, recunoaste ca aceste decizii si initiative privind asa-zisul Tinut Secuiesc nu au caracter juridic, legal, ci doar simbolic, si fac parte din "dezideratele maghiarimii". Acest lucru, deoarece, potrivit Constitutiei, Romania este organizata in judete, nu prevede organizarea administrativa pe regiuni. Masurile CNS ar putea intra in dezbatere parlamentara numai in conditiile unei schimbari a Constitutiei si ale unei reorganizari administrative. Insa Hunor a declarat ca UDMR nu este implicata in organizarea manifestarii CNS si chiar se detaseaza de initiativele Consiliului National Secuiesc. El a precizat ca UDMR va organiza cu o zi inainte o reuniune la Miercurea Ciuc, unde va adopta un memorandum privind autonomia Tinutului Secuiesc. Insa Uniunea sustine reorganizarea regiunilor de dezvoltare, iar Tinutul Secuiesc, din reunirea celor trei judete (Mures, Covasna si Harghita) sa formeze o regiune de dezvoltare.
De asemenea, Hunor a afirmat ca UDMR va adopta o rezolutie de condamnare a Slovaciei pentru promovarea unei legi de protectie a limbii nationale, fara sa tina cont de existenta populatiei maghiare minoritare. Totodata, in acest scandal ivit intre Ungaria si Slovacia, Parlamentul European s-a aratat dispus sa negocieze intre cele doua parti. Presedintele PE a afirmat insa ca UE dispune de mijloace limitative pentru a interveni din punct de vedere legal in asemenea situatii.
