În urma discuţiilor de ieri va rezulta o creştere a preţului la carburanţi şi noi taxe pentru firme. În schimb, vor fi indexate pensiile, dar cu un procent mic, iar de majorări de salarii nu vor beneficia toţi bugetarii. Acestea sunt certitudinile. Nu se ştie însă ce se va întâmpla cu CAS-ul, în condiţiile în care pentru a-l reduce cu cinci puncte Guvernul trebuie să caute în continuare soluţii bugetare.
„Am finalizat cu bine negocierile referitoare la bugetul pe anul 2014. S-a stabilit pentru anul viitor un deficit de 2,2% din PIB care va fi luat în calcul într-un PIB ce îşi va continua creşterea cu 2,2%. -Pentru investiţii am prevăzut investiţii care să depăşească 6% din PIB”, a anunţat premierul Victor Ponta.
Citeşte şi: VIDEO. Ponta, după întâlnirea cu delegaţia FMI: Carburanţii se scumpesc din 2014
De asemenea, şeful Executivului a explicat că salariul minim pe economie va creşte la 850 de lei de la 1 ianuarie şi 900 de la 1 iulie. De asemenea, Guvernul va mări salariile mici din economie. „Nu va fi o creştere a salariilor pentru toţi angajaţii, ci una ţintită. Vor creşte salariile medicilor rezidenţi, ale profesorilor debutanţi”, a precizat premierul.
Executivul a discutat cu misiunea FMI despre indexarea pensiilor cu 3,76%, măsură agreată de instituţia financiară, a spus premierul. Majorarea salarială va fi cuprinsă între 3 şi 4% pentru profesori debutanţi şi medici rezidenţi, pentru celelalte categorii bugetare o astfel de creştere depinzând de veniturile existente, au declarat surse din Guvern.
Pe de altă parte, Victor Ponta a anunţat că două miliarde de lei vor fi alocate pentru infrastructura locală. Solicitarea a fost făcută de vicepremierul Liviu Dragnea. De asemenea, Guvernul a convenit cu FMI că autostrada Comarnic–Braşov este o prioritate.
Toate aceste măsuri urmează să fie compensate din punct de vedere bugetar. „Ca măsuri de creştere a veniturilor vom indexa accizele în funcţie de rata inflaţiei. Din fericire, a avut o cotă scăzută”, a spus Ponta. În prezent, accizele se calculează în funcţie de cursul leu-euro din luna octombrie, iar schimbarea modalităţii de calcul ar duce la o creştere de 3,3%. Victor Ponta a mai anunţat o acciză de 0,7 cenţi pentru combustibili pentru -marile proiecte de infrastructură rutieră.
“Vom introduce un impozit pentru construcţiile speciale. O creştere a redevenţelor la resursele minerale de 25%, cu excepţia petrolului şi gazelor”, a adăugat Victor Ponta. În categoria construc-ţiilor speciale, pe lângă parcări, pot intra şi stâlpii şi reţelele de transport al energiei deţinute de companii precum Transelectrica sau Enel. Este, de aceea, foarte posibil ca o taxare suplimentară a acestor firme să se regăsească ulterior în facturile plătite de populaţie.
În ce condiţii va creşte CAS-ul
Ponta a susţinut că unul dintre punctele cele mai serioase din cadrul negocierilor a fost scăderea CAS cu 3%, solicitată de PNL. “Vom avea o scădere cu 5% a CAS din al doilea semestru a anului cu obligaţia de a identifica până la 1 iulie toate resursele bugetare pentru ca impactul să fie neutru.” Cu alte cuvinte, Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a lua din altă parte banii pierduţi de buget în urma scăderii CAS.
Liberalii au cerut păstrarea cotei unice la 16% şi scăderea CAS cu 3%. Crin Antonescu a anunţat păstrarea cotei unice la 16%, după negocieri cu FMI, dar Victor Ponta a ţinut să spună că oficialii Fondului nu au cerut creşterea cotei unice la 22%.
Înainte de discuţia finală cu Fondul, Crin Antonescu, Daniel Chiţoiu şi Victor Ponta s-au întâlnit în cabinetul şefului Senatului. Premierul a susţinut că există un acord în USL pentru mandatul de negociere. Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a primit mandat să finalizeze negocierile cu dele-gaţia FMI. La ora închiderii ediţiei, Chiţoiu se afla la Guvern pentru a-i prezenta premierului concluziile discuţiilor cu membrii delegaţiei.
Controverse în USL
De altfel, negocierile cu FMI au fost însoţite de controverse în cadrul USL, după ce liderul PNL, Crin Antonescu, a afirmat că existenţa acordului cu Fondul reprezintă “un handicap” pentru România, care nu poate avea o dezvoltare ecomomică independentă.
În replică, premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că ministrul liberal al Finanţelor, Daniel Chiţoiu, conduce negocierile cu FMI şi, în consecinţă, el stabileşte dacă poate să dea bani sau dacă nu poate să dea bani. “Nu mai vreau să împărţim Guvernul între cei buni, care nu vor cu FMI şi vor să se dea bani la toată lumea, şi cei răi, care nu vor să dea bani”, a comentat premierul. Ponta a adăugat că „este uşor să vorbeşti la televizor” şi să zici „să dăm bani”, el arătând că ar trebui să se treacă peste „povestea asta cu opoziţia de la putere”.
În schimb, Crin Antonescu a susţinut că declaraţiile sale au fost greşit înţelese. „Greşeşte. Nu fac nici un fel de opoziţie, sunt împreună cu domnia sa la fel de responsabil de soarta acestui Guvern, deşi nu sunt membru al Cabinetului”, a spus Antonescu.
Liderul PNL a susţinut că afirmaţiile sale în privinţa acordului cu FMI nu au venit să pună în discuţie actualul acord al -României cu FMI. “Asta nu a -însemnat nici un atac la adresa FMI, care e ca un fel de doctor – eşti bolnav, te duci la doctor, dar nu înseamnă că vrei să -rămâi acolo toată viaţa – şi nici un atac la adresa Guvernului, nu acest Guvern a generat economia românească să ajungă la mâna FMI”, a adăugat Antonescu.
