Senatorii și deputații au oficial pensii speciale, după ce miercuri președintele a promulgat legea care reglementează acest privilegiu. Nici şeful statului, nici liberalii nu s-au adresat Curţii Constituţionale pentru că nu au vrut să se pună rău cu aleșii poporului.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, legea pentru completarea Statutului deputaţilor şi senatorilor, care introduce pensiile speciale pentru parlamentari, act normativ care a fost reexaminat de Parlament.
Preşedintele nu mai putea respinge proiectul de lege, singura cale de atac ar fi fost doar contestarea acesteia la Curtea Constituţională, însă şeful statului nu a recurs la acest instrument constituţional. Nici liberalii nu s-au adresat CCR, deşi anunţaseră că studiază această posibilitate. Potrivit unor surse parlamentare, pasivitatea liderilor politici ar fi fost provocată de faptul că mai mulţi parlamentari le-au transmis şefilor de partide că nu vor mai vota pensii speciale, pentru alte categorii sociale, dacă proiectul care îi vizează va fi blocat. Pe ordinea de zi a Parlamentului, există de exemplu, un proiect de lege care vizează pensiile speciale ale profesorilor. Cu perspectiva anului electoral în faţă, niciun lider de partid nu a vrut să alimenteze nemulţumirile parlamentarilor.
Lipsurile actului normativ
Senatorii şi deputaţii au adoptat, săptămâna trecută, proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor, în urma reexaminării cerute de Klaus Iohannis. Astfel, parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet.
Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga aproximativ 4.600 de lei. Calculul acestei pensii se va face prin înmulţirea a 0,55% din indemnizaţia brută lunară de parlamentar cu numărul mandatelor, iar pensia se va actualiza ori de câte ori se va majora sau indexa indemnizaţia parlamentarilor.
Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat parlamentar de patru ani. Deputații și senatorii beneficiază de indemnizația specială pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.
Parlamentarii pot cumula aceste pensii cu orice tip de pensie, precum şi cu orice alte venituri realizate. Banii se suportă din bugetul de stat, prin bugetul Camerei Deputaților și cel al Senatului, și se plătesc de către acestea.
Deconturi pe semnătură
Nu beneficiază de pensie parlamentarii care au fost condamnați definitiv pentru luare de mită, dare de mită, trafic de influență, ultraj, tulburarea de posesie, distrugere calificată, distrugere din culpă. De remarcat, însă, că restricțiile se referă doar la politicienii condamnați pentru fapte comise în calitate de parlamentari, ceea ce îi ocolește pe senatorii și deputații care au comis aceste fapte în alte funcții – miniștri sau aleși locali. De asemenea, contrar recomandărilor preşedintelui, comisia a decis că vor beneficia de pensii şi cei condamnaţi definitiv pentru incompatibilitate.
Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, ieri, şi legea privind modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor prin care aceştia nu vor mai beneficia de maşini pentru deplasarea în teritoriu, ci vor primi o sumă fixă suplimentară la venituri pentru a-şi deconta singuri transportul. Legea a fost trimisă iniţial de către preşedinte la reexaminare, dar solicitarea lui Iohannis a fost respinsă, săptămâna trecută. Suma nu este cuprinsă în lege, ci rămâne să fie stabilită de către conducerea Parlamentului, cuantumul fixat în acest moment fiind de 1.400 de lei.
Recent, preşedintele Klaus Iohannis a primit la promulgare şi un alt proiect controversat, care vizează pensiile speciale ale aleşilor locali, după modelul parlamentarilor. Şi acest proiect este dificil de respins pentru că liderii politici au nevoie de sprijinul primarilor şi şefilor de consilii judeţene în perspectiva anului electoral. În mod semnificativ, Guvernul Cioloş a transmis Parlamentului că nu are un punct de vedere în privinţa proiectului de lege, deşi noul Executiv s-a opus până acum creşterii deficitului bugetar.
