Cu birouri la Washington şi Londra şi cu un consiliu lărgit din care mai fac parte, printre alţii, reprezentanţi ai Cato Institute şi ai Universităţii George Washington, Democracy Institute îl prezintă pe şeful Guvernului român ca pe un om politic cu o deschidere amplă spre Vest, preocupat de o creştere economică sănătoasă, orientat spre reformă şi capabil să devină, pentru Balcani, un lider de talia lui Tony Blair. Mai mult, notează autorul Patrick Basham, pe cât de promiţătoare ar fi activitatea lui Victor Ponta, pe atât de încurajatoare sunt perspectivele pe termen lung ale României. O ţară din Est, cu o democraţie fragilă, după cum recunoaşte chiar raportul, dar importantă pentru America şi capabilă să devină următorul „tigru economic“ al regiunii. Şansele ar fi, deci, de partea lui Ponta şi a ţării pe care o conduce, dar, subliniază documentul, Bucureştiul va trebui să aleagă corect. Variantele sunt două: a merge pe calea prosperităţii, probând deci o atitudine pro-occidentală, sau a alege apropierea de Rusia lui Putin, urmată de asumarea statutului de satelit al Moscovei. Observaţiile raportului, care sugerează totodată că este în interesul SUA să sprijine ţara noastră, vin într-o perioadă marcată de eforturi coordonate, pe plan intern şi extern, de a împinge România spre Rusia.
Roşia Montană şi gazele de şist
Referirile raportului DI la Rusia nu lipsesc nici când vine vorba de unul dintre cele mai fierbinţi subiecte ale actualităţii – Roşia Montană. Prin Bucureşti, susţine profesorul Basham, nu circulă zvonuri doar despre rolul miliardarului Soros în susţinerea protestelor anti-Roşia Montană, ci şi despre „cel al guvernului rus şi al inamicilor politici ai prim-ministrului Ponta“. Think-tank-ul american nu explorează lipsa de consecvenţă a premierului Victor Ponta pe acest subiect, dar subliniază importanţa economică şi strategică pe care o are demararea exploatării aurifere din Apuseni: va atrage fonduri semnificative la buget şi va demonstra că România ţine uşa deschisă investitorilor străini. Autorul merge chiar mai departe şi face o legătură directă între evoluţia Roşia Montană şi alt domeniu de interes major pentru SUA şi România: ar fi un caz-test pentru cum vor fi abordate pe viitor proiecte similare, inclusiv cele privind explorarea gazelor de şist. De altfel, Democracy Institute apreciază viziunea lui Victor Ponta, a unei Românii deschise marilor afaceri, şi punctează în repetate rânduri eforturile premierului de a se întâlni, în deplasările sale externe, cu reprezentanţii marilor companii de afară. Documentul menţionează şi angajamentul Guvernului de a privatiza marile companii de stat. În timp ce raportul laudă dechiderea guvernului către investitorii straini, analiza ocoleşte ratarea a două oportunităţi majore, care ar fi putut atrage companii străine importante: vânzarea Oltchim şi a CFR Marfă.
Reforma în justiţie
Elementul cel mai controversat din raport priveşte justiţia. Deşi este de presupus că realizarea documentului s-a întins pe o perioadă mai lungă de timp, este de notat că el omite faptul că premierul s-a angajat într-o dispută publică cu procurorul DNA care l-a trimis pe vicepremierul Liviu Dragnea în judecată în dosarul referendumului şi că o înţelegere Ponta-Niţu-Cazanciuc a dus la schimbarea a doi procurori cu rezultate remarcabile în lupta anticorupţie. În schimb, Victor Ponta este apreciat pentru că depune eforturi pentru creşterea gradului de transparenţă şi luptă împotriva corupţiei, iar implicarea sa ar trebui să sporească încrederea investitorilor în mediul de afaceri românesc.
Chiar dacă Ambasada SUA a reacţionat prompt şi Ponta a făcut un pas înapoi, încercarea guvernului său de a schimba doi procurori incomozi va rămâne un reper important pentru atitudinea sa faţă de justiţie.
