Senatul a adoptat ordonanța 14, dar PSD și ALDE au refuzat să voteze și respingerea ordonanței 13. Riscul ca ordonanța 13 să fie resuscitată rămâne.
Senatul a aprobat, ieri, cu unanimitate de voturi, Ordonanța de Urgență 14, prin care se abrogă Ordonanța de Urgență 13 prin care au fost introduse mai multe modificări controversate în Codul Penal.
În schimb, majoritatea PSD-ALDE a refuzat solicitările PNL și USR de a pune pe ordinea de zi și respingerea ordonanței 13, la pachet cu adoptarea ordonanței 14. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), a susținut faptul că ar fi „ridicol” ca plenul să respingă o ordonanţă ”pe care Guvernul a abrogat-o, deci care nu există”.
Cu toate că pare o dispută de tehnică legislativă, decizia Senatului poate avea implicații majore, a explicat senatorul Daniel Fenechiu (PNL), membru în Comisia juridică. ”Primul risc este ca Ordonanța 14 să fie contestată la Curtea Constituțională. În cazul în care CCR decide că Ordonanța 14 este neconstituțională rămâne în vigoare Ordonanța 13, dacă noi nu o respingem în Parlament. Al doilea risc este ca în cazul proceselor penale să fie ridicate o excepție de neconstituționalitate și, dacă CCR îi dă dreptate reclamantului, finalitatea ar fi aceeași, revenirea la ordonanța 13”, a explicat Fenechiu. În situaţia în care OUG 14 ar fi declarată neconstituţională, OUG 13 ar reintra în vigoare dacă Parlamentul nu o respinge, de urgenţă, prin vot, înaintea adoptării OUG 14.
În schimb, majoritatea PSD-ALDE a refuzat solicitările PNL și USR de a pune pe ordinea de zi și respingerea ordonanței 13, la pachet cu adoptarea ordonanței 14. Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), a susținut faptul că ar fi „ridicol” ca plenul să respingă o ordonanţă ”pe care Guvernul a abrogat-o, deci care nu există”.
Cu toate că pare o dispută de tehnică legislativă, decizia Senatului poate avea implicații majore, a explicat senatorul Daniel Fenechiu (PNL), membru în Comisia juridică. ”Primul risc este ca Ordonanța 14 să fie contestată la Curtea Constituțională. În cazul în care CCR decide că Ordonanța 14 este neconstituțională rămâne în vigoare Ordonanța 13, dacă noi nu o respingem în Parlament. Al doilea risc este ca în cazul proceselor penale să fie ridicate o excepție de neconstituționalitate și, dacă CCR îi dă dreptate reclamantului, finalitatea ar fi aceeași, revenirea la ordonanța 13”, a explicat Fenechiu. În situaţia în care OUG 14 ar fi declarată neconstituţională, OUG 13 ar reintra în vigoare dacă Parlamentul nu o respinge, de urgenţă, prin vot, înaintea adoptării OUG 14.
Un prim demers și posibilele efecte
”Există o temere reală ca adoptându-se ordonanţa 14 astăzi, urmându-şi procedura legislativă, lăsăm o breşă pentru a putea fi activate ulterior dispoziţiile ordonanţei 13”', a explicat și senatorul PNL Alina Gorghiu, membru în Comisia Juridică. Deja fostul deputat liberal Theodor Nicolescu, judecat pentru abuz în serviciu într-unul dintre dosarele ANRP, a cerut judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a ordonanței 14. Argumentul său a fost că nu se justifică urgenţa adoptării acestui act normativ. Or, aici este una dintre vulnerabilitățile ordonanței 14, potrivit juriștilor. În expunerea de motive nu se indică niciun motiv juridic pentru aprobarea urgentă ci sunt invocate tensiunile create ca urmarea a aprobării ordonanței 13, și faptul că „există un pericol real de dezbinare a societății”.
În cazul în care CCR îi dă dreptate, ordonanța 14 va fi anulată și va rămâne în vigoare actul normativ precedent, adică ordonanța 13. Dacă Parlamentul ar respinge ordonanța 13 înainte de o eventuală decizie a CCR, s-ar reveni la Codul Penal în vigoare înainte de modificările introduse de Guvernul Grindeanu.
Însă, chiar dacă sunt legate între ele, ordonanțele 13 și 14 au un traseu legislativ diferit. Ambele au fost trimise la Senat (ordonanța 13 înainte de ordonanța 14) pentru a fi aprobate sau respinse prin proiecte de legi, iar președintele instituției, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) a refuzat procedura de urgență. Însă, ulterior, liderul PSD, Liviu Dragnea a cerut procedură de urgență doar în cazul ordonanței 14, fapt realizat în Senat, care a votat actul normativ în doar două zile (luni în Comisia juridică și ieri în plen).
”Există o temere reală ca adoptându-se ordonanţa 14 astăzi, urmându-şi procedura legislativă, lăsăm o breşă pentru a putea fi activate ulterior dispoziţiile ordonanţei 13”', a explicat și senatorul PNL Alina Gorghiu, membru în Comisia Juridică. Deja fostul deputat liberal Theodor Nicolescu, judecat pentru abuz în serviciu într-unul dintre dosarele ANRP, a cerut judecătorilor de la Curtea de Apel Bucureşti sesizarea Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate a ordonanței 14. Argumentul său a fost că nu se justifică urgenţa adoptării acestui act normativ. Or, aici este una dintre vulnerabilitățile ordonanței 14, potrivit juriștilor. În expunerea de motive nu se indică niciun motiv juridic pentru aprobarea urgentă ci sunt invocate tensiunile create ca urmarea a aprobării ordonanței 13, și faptul că „există un pericol real de dezbinare a societății”.
În cazul în care CCR îi dă dreptate, ordonanța 14 va fi anulată și va rămâne în vigoare actul normativ precedent, adică ordonanța 13. Dacă Parlamentul ar respinge ordonanța 13 înainte de o eventuală decizie a CCR, s-ar reveni la Codul Penal în vigoare înainte de modificările introduse de Guvernul Grindeanu.
Însă, chiar dacă sunt legate între ele, ordonanțele 13 și 14 au un traseu legislativ diferit. Ambele au fost trimise la Senat (ordonanța 13 înainte de ordonanța 14) pentru a fi aprobate sau respinse prin proiecte de legi, iar președintele instituției, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) a refuzat procedura de urgență. Însă, ulterior, liderul PSD, Liviu Dragnea a cerut procedură de urgență doar în cazul ordonanței 14, fapt realizat în Senat, care a votat actul normativ în doar două zile (luni în Comisia juridică și ieri în plen).
Explicațiile PSD
Acum, ordonanța 14 va ajunge la Camera Deputaților, for decizional, dar liderii PSD nu dau semnale că s-ar grăbi cu dezbaterile pe ordonanța 13, deși cele două acte normative sunt legate între ele, din punct de vedere juridic. ”Ordonanța 13 urmează să facă obiectul unei dezbateri în cadrul comisiei, iar pe 21 februarie va fi o dezbatere cu alte instituții”, a explicat Șerban Nicolae (PSD), președintele Comisiei Juridice din Senat. El a recunoscut că nu poate exclude posibilitatea ca ordonanța 13 să fie aprobată. ”Nu putem să fim siguri că va fi respinsă. Unde ați mai văzut garanții înainte de votul pe un proiect de lege?”, a comentat senatorul PSD.Aceași teorie este susținută și de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, revenit în Camera Deputaților. „Noi nu mai mergem pe ordonanța 13. Ca să terminăm cu nebunia mergem pe aprobarea ordonanței 14, prin care este abrogată ordonanța 13”, a explicat Iordache.
La rândul său, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susținut că dacă OUG 13 nu era abrogată nu s-ar fi ajuns în situația să fie anulată o decizie de abuz ăn serviciu printr-o sentință a Curții de Apel Alba-Iulia. Însă, decizia de la Alba Iulia a fost luată pentru că respectivul funcționar a încălcat o hotărâre și nu o lege, cu alte cuvinte verdictul nu ar fi fost diferit dacă ordonanța 13 ar fi fost în vigoare.
Acum, ordonanța 14 va ajunge la Camera Deputaților, for decizional, dar liderii PSD nu dau semnale că s-ar grăbi cu dezbaterile pe ordonanța 13, deși cele două acte normative sunt legate între ele, din punct de vedere juridic. ”Ordonanța 13 urmează să facă obiectul unei dezbateri în cadrul comisiei, iar pe 21 februarie va fi o dezbatere cu alte instituții”, a explicat Șerban Nicolae (PSD), președintele Comisiei Juridice din Senat. El a recunoscut că nu poate exclude posibilitatea ca ordonanța 13 să fie aprobată. ”Nu putem să fim siguri că va fi respinsă. Unde ați mai văzut garanții înainte de votul pe un proiect de lege?”, a comentat senatorul PSD.Aceași teorie este susținută și de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache, revenit în Camera Deputaților. „Noi nu mai mergem pe ordonanța 13. Ca să terminăm cu nebunia mergem pe aprobarea ordonanței 14, prin care este abrogată ordonanța 13”, a explicat Iordache.
La rândul său, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susținut că dacă OUG 13 nu era abrogată nu s-ar fi ajuns în situația să fie anulată o decizie de abuz ăn serviciu printr-o sentință a Curții de Apel Alba-Iulia. Însă, decizia de la Alba Iulia a fost luată pentru că respectivul funcționar a încălcat o hotărâre și nu o lege, cu alte cuvinte verdictul nu ar fi fost diferit dacă ordonanța 13 ar fi fost în vigoare.
OUG 13 vs OUG 14
*31 ianuarie. Guvernul a aprobat OUG 13 introducând o serie de modificări ale Codului Penal, inclusiv un prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu.
*5 februarie. Guvernul a aprobat OUG 14, prin care abrogă OUG 13.
*8 februarie. Curtea Constituțională nu a discutat sesizarea pe OUG 13, pe motiv că a fost abrogată.
*13 februarie. Un fost deputat a cerut sesizarea CCR pe constituționalitatea OUG 14
*14 februarie. Senatul a adoptat OUG 14, dar nu s-a pronunțat pe marginea OUG 13
*31 ianuarie. Guvernul a aprobat OUG 13 introducând o serie de modificări ale Codului Penal, inclusiv un prag de 200.000 de lei pentru abuzul în serviciu.
*5 februarie. Guvernul a aprobat OUG 14, prin care abrogă OUG 13.
*8 februarie. Curtea Constituțională nu a discutat sesizarea pe OUG 13, pe motiv că a fost abrogată.
*13 februarie. Un fost deputat a cerut sesizarea CCR pe constituționalitatea OUG 14
*14 februarie. Senatul a adoptat OUG 14, dar nu s-a pronunțat pe marginea OUG 13
Magistrații vor putea fi acuzați de abuz în serviciu
Parlamentarii UDMR au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de procedură penală care prevede pedepse pentru magistraţii care sunt găsiţi vinovaţi de fapte de „rea-credinţă” sau „gravă neglijenţă”, generatoare de daune. În acest fel, magistrații ar fi pasibili de pedepe între doi și șapte ani pentru abuz în serviciu. În cazul în care statul român este condamnat într-o instanță internațională pentru o eroare judiciară, autoritățile vor fi obligate să se îndrepte către persoana care a produs daunele.
Parlamentarii UDMR au depus la Senat un proiect de modificare a Codului de procedură penală care prevede pedepse pentru magistraţii care sunt găsiţi vinovaţi de fapte de „rea-credinţă” sau „gravă neglijenţă”, generatoare de daune. În acest fel, magistrații ar fi pasibili de pedepe între doi și șapte ani pentru abuz în serviciu. În cazul în care statul român este condamnat într-o instanță internațională pentru o eroare judiciară, autoritățile vor fi obligate să se îndrepte către persoana care a produs daunele.
.
