Șeful statului solicită Parlamentului să respingă proiectul de lege care îi scoate pe primari și șefii de consilii județene din vizorul Agenției Naționale de Integritate, permițându-le să se implice în asociațiile de dezvoltare intercomunitară.
Adoptat în urmă cu circa trei săptămâni, proiectul de lege stabilește că primarii și șefii de consilii județene sunt reprezentanți de drept ai comunității în asociațiile de dezvoltare intercomunitară, asociații înființate chiar de autoritățile locale pentru a atrage fonduri europene și a dezvolta proiecte în regiune. Cu alte cuvinte, modificarea adusă ar permite aleșilor locali să ocolească prevederile Legii nr. 161/2003, care-i plasa în incompatibilitate dacă făceau parte, în același timp, și din conducerea regiilor autonome de interes național sau local.
Prin retrimiterea în Parlament, proiectul își reia, practic, traseul legislativ, urmând să fie rediscutat întâi în Senat, apoi în Camera Deputaților. Cum aleșii sunt în vacanță parlamentară până în septembrie, cererea lui Traian Băsescu poate fi discutată mai devreme doar dacă este convocată o sesiune extraordinară. Până acum, nu s-a pus însă această problemă.
Retrimiterea în Parlament a proiectului nu înseamnă automat că el va suferi și modificări sau că va fi respins. După cum s-a întâmplat în multe cazuri în care majoritatea aflată la putere a avut o altă părere decât cea a președintelui, proiectul primit spre reexaminare poate fi readoptat de aleși în aceeași formă. După această etapă, președintele are două variante: fie promulgă legea, fie sesizează Curtea Constituțională.
Argumentele prezidențiale
În cererea adresată Parlamentului, șeful statului arată că „nu se justifică în mod obiectiv“ participarea primarilor și președinților de CJ în conducerea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară și că modificările aduse conduc la „eludarea sistemului incompatibilităților“. „Considerăm că o asemenea opțiune a legiuitorului diminuează activitatea Agenției Naționale de Integritate și vine în contradicție cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi de Verificare din anii 2013 și 2014 prin care se are în vedere consolidarea măsurilor anticorupție și de asigurare a integrității“, argumentează președintele. Cu alte cuvinte, dacă Parlamentul nu va renunța la modificări, ne putem aștepta la noi critici din partea Comisiei Europene.
Înaintea Consiliului European de la finalul lunii iunie, șeful statului aprecia că proiectul care scoate din atribuțiile ANI conflictul de interese la nivelul administrației locale „nu ajută“ România în ceea ce privește cererea de a începe procesul de aderare la Spațiul Schengen.
Proiectul prin care baronii locali primesc dreptul să facă parte din conducerea asociațiilor de dezvoltare intercomunitară a fost votat de Parlament pe 24 iunie, prin votul deputaților PSD, PC, UNPR, UDMR, PP-DD și ai minorităților naționale. Liberalii au fost împărțiți atunci: 13 deputați au susținut proiectul, iar restul s-au abținut. Împotriva propunerii legislative s-au pronunțat doar democrat-liberalii și neafiliații.
Guvernul Ponta a susținut proiectul de lege inițiat de șase deputați PSD.
Emoții pentru Klaus Iohannis
Dacă proiectul ar fi fost promulgat de președintele Traian Băsescu, primul care ar fi beneficiat de prevederile sale este chiar primarul Sibiului, Klaus Iohannis. Declarat incompatibil în aprilie 2013, pentru că ar fi avut și calitatea de reprezentant al municipiului în AGA a SC Apă Canal SA Sibiu, liderul PNL se judecă încă, la Curtea Supremă, cu Agenția Națională de Integritate. Chiar dacă noile prevederi nu acționează retroactiv, este clar că s-ar fi constituit într-un argument important în apărarea edilului. Reamintim că judecătorii constituționali au clarificat, recent, și problema interdicției de trei ani: persoanele constatate definitiv incompatibile sau în conflict de interese nu mai pot ocupa nici o funcție eligibilă. În acest context, au apărut voci în PNL care-i contestă lui Iohannis statutul de prezidențiabil al partidului tocmai din cauza problemei de incompatibilitate și a procesului pe care acesta îl are cu ANI.
În situații similare, adică incompatibili pentru că au participat în conduceriile asociaților de dezvoltare intercomunitară, sunt peste 50 de primari și șefi de CJ.
