Deputații din Comisia juridică și cei din Comisia de administrație au dat un raport favorabil legii pensiilor aleşilor locali, a anunțat Florin Iordache (PSD). Acesta a susținut că parlamentarii au refăcut articolele respinse de Curtea Constituțională (CCR) definind categoriile de beneficiari, sursa de finanţare şi data intrării în vigoare.
„Am ţinut cont de observaţiile CCR şi am refăcut proiectul, astfel că am stabilit foarte clar căror categorii se adresează acest proiect de lege şi discutăm despre indemnizaţii pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene. Deci, sunt excluşi consilierii locali şi judeţeni”, a susţinut deputatul PSD Florin Iordache. Aici apare un prim semn de întrebare. Unul dintre motivele pentru care CCR a respins actul normativ era tocmai faptul că instituie un regim discriminatoriu între categoriile de aleși locali.
Primarii, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii de CJ ar putea primi, pensii speciale de la 1.500 la 6.500 de lei, în funcție de pozițiile ocupate și de numărul de mandate.
Florin Iordache a adăugat că pensiile vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2017 şi că pentru a primi indemnizaţia este necesar ca alesul respectiv să aibă minimum un mandat, iar dacă a fost şi parlamentar, nu poate primi această indemnizaţie concomitent cu cea de parlamentar. „Ca sursă de finanţare este bugetul local şi cererea se face către consiliul local sau judeţean al cărui membru a fost alesul local, a mai spus Iordache.
Legea va ajunge în plenul Camerei Deputaţilor, săptămâna viitoare, urmând să fie transmisă Senatului, cameră decizională.
În ianuarie, Curtea Constituţională a decis cu unanimitate de voturi că Legea privind pensiile speciale pentru aleşii locali este neconstituţională, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la „indemnizaţia pentru limită de vârstă”.
Curtea a constatat că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi a celor care consacră interdicţia aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare.
Sesizarea fusese depusă de Guvernul Dacian Cioloș care a ridicat problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei.
