La 1 ianuarie 2011, punctul de pensie va fi tot 732,8 lei, cât este în prezent, iar până în 2030 vârsta de pensionare va ajunge la 65 de ani pentru femei şi bărbaţi.
Până în 2020 pensiile vor creşte mai degrabă în funcţie de rata inflaţiei şi mai puţin în funcţie de salariul mediu brut pe economie, aşa cum au cerut răspicat sindicatele şi reprezentanţii pensionarilor. Prevederea se regăseşte în noua lege a pensiilor, declarată constituţională ieri şi aflată spre promul-gare la preşedintele Traian Băsescu. Concret, punctul de pensie pleacă de la 732,8 lei, cât este în prezent (reprezentând 39% din actualul salariu mediu brut pe economie), şi se va majora anual, până în 2020, cu rata inflaţiei şi cu jumătate din creşterea reală a salariului mediu brut pe economie. Apoi, din 2021, se va lua în considerare din ce în mai puţin creşterea reală a salariului mediu până când se va ajunge, în 2030, ca valoarea punctului de pensie să crească exclusiv în funcţie de rata inflaţiei. Ministrul Muncii, Ioan Botiş, susţine însă că noul mod de calcul nu va atrage vreo scădere a pensiilor, aşa cum au acuzat opoziţia şi sindicatele. „Matematic, este imposibil ca o pensie să scadă”, a declarat Botiş. El a prezentat şi o simulare: plecând de la punctul de pensie actual, o rată anuală a inflaţiei de 5,3% şi o creştere a câştigului salarial mediu brut de 0,4%, în 2012 punctul de pensie va ajunge la 773,1 lei.
Pensionare la 65 de ani
O altă prevedere controversată din Legea pensiilor vizează creşterea şi egalizarea vârstei de pensionare, astfel încât în 2030 femeile şi bărbaţii să iasă la pensie la aceeaşi vârstă, la 65 de ani. Stagiul complet de cotizare a fost stabilit la 35 de ani, iar cel minim la 15 ani. Totodată, legea înăspreşte condiţiile de acordare a pensiei anticipate, astfel că se poate ajunge, în cazul unei anticipări de 60 de luni, la o penalizare maximă de 45% (faţă de 30%, cât este în prezent).
Adio pensii speciale!
Nu în ultimul rând, prin această lege a pensiilor au fost introduse în sistemul public şi pensiile speciale ale diplomaţilor, personalului aeronautic civil navigant, personalului auxiliar din instanţele de judecată, funcţionarilor publici parlamentari, angajaţilor Curţii de Conturi şi ale celor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale. Toate aceste pensii ar trebui să fie recalculate în termen de cinci luni după ce Executivul aprobă metodologia de recalculare. În fapt, unele dintre pensiile speciale au fost deja recalculate. Prin eliminarea „privilegiilor”, Guvernul speră să crească numărul contribuabililor la bugetul de pensii cu circa 275.000 de persoane în 2011 şi circa 529.000 de persoane în 2020.
Ponta merge înainte cu suspendarea
Un singur vot (5 „pentru”/4 împotrivă”) a făcut diferenţa în decizia Curţii Constituţionale de a trimite Legea pensiilor spre promulgare. Magistraţii au respins astfel, după ore bune de deliberări şi după o amânare de o săptămână a dezbaterii, sesizările PSD şi PNL care contestau atât unele prevederi ale legii, cât şi modul în care ea a fost adoptată. Liderii opoziţiei s-au declarat consternaţi de decizia CCR şi nu renunţă la ideea suspendării preşedintelui Traian Băsescu. De altfel, ei îi solicită şefului statului, într-o scrisoare, să nu promulge legea pensiilor despre care spun că ar fi adoptată „prin fraudă” şi îi cer retrimiterea la Parlament pentru reexaminare pe fond şi adoptare prin proceduri legale.
„Este obligaţia noastră, dacă mai vrem să salvăm o brumă de respect pentru reguli şi pentru lege, să acţionăm, pentru că această lege a fost adoptată fraudulos. Avem dreptate, nu ştiu dacă avem şi voturile necesare”, a declarat, ieri, Victor Ponta, preşedintele PSD. Lui i s-au alăturat şi liderul PNL, care e de părere că legea este „inechitabilă” şi „injustă”, dar şi şefii confederaţiilor sindicale care pledează pentru nepromulgarea legii. Solicitarea capilor opoziţiei ca preşedintele să nu semneze legea este însă parţial fezabilă. Şeful statului are opţiunea de a cere Parlamentului o singură dată reexaminarea unei legi, iar dacă nu o face, are obligaţia de promulgare în maximum 20 de zile de la primire. Dar, cum motivele invocate de Ponta şi Antonescu nu sunt pe fond, cererea lor ar putea rămâne neonorată, mai ales că adoptarea Legii pensiilor este unul dintre principalele angajamente asumate de România în relaţia cu FMI.
Decizia Curţii prelungeşte blocajul din Cameră
Respingerea sesizării PSD şi PNL de către CCR ar trebui să dezamorseze conflictul din Camera Deputaţilor dintre putere şi opoziţie, pornit chiar de adoptarea Legii pensiilor. Reacţiile liberalilor şi social-democraţilor arată însă contrariul. Se pare că aceştia vor continua să protesteze faţă de Roberta Anastase şi a PDL-ului prin neprezentarea la şedinţele Biroului Permanent, aşa cum au procedat şi ieri, blocând astfel pentru a şaptea oară consecutiv activitatea Camerei. Vicepreşedintele PDL Ioan Oltean susţine însă că decizia CCR elimină practic orice suspiciune de fraudă asupra modului de adoptare a legii şi îl acuză pe Victor Ponta că încearcă să creeze artificial o criză politică. Cu toate astea, atât PSD cât şi PNL au anunţat că vor continua formele de protest din Parlament şi vor boicota şedinţele conducerii până când Anastase va demisiona sau va fi schimbată. De mai bine de două săptămâni, peste 100 de proiecte legislative sunt în aşteptare pentru a fi repartizate la comisii de către Biroul Permanent al Camerei.
„Este o hotărâre scandaloasă. CCR judecă legi în ultimă instanţă şi ar fi trebuit să-şi dea seama că nu respectă dreptul constituţional al cetăţenilor români de a trăi decent”. Viorel Copil, preşedinte al Federaţiei Naţionalei a Sindicatelor Pensionarilor din România
