Legea defăimării, inițiată de președintele PSD, ridică o serie de semne de întrebare. Averea a rămas un criteriu de discriminare în ciuda promisiunilor liderului social democrat. În plus, proiectul reglementează un domeniu deja reglementat de 16 ani de zile și nu se bazează pe recomandări ale unor instituții europene, ci ale unui ONG.
Votul pe „legea defăimării” a fost amânat de Camera Deputaților, după dispute de natură procedurală. Raportul comisiei juridice a fost distribuit abia miercuri dimineață, deși regulamentul Camerei prevede ca deputații să primească raportul la o lege ce urmează să intre pe ordinea de zi cu cel puțin trei zile înainte. Cum votul va fi reluat săptămâna viitoare, „România liberă” a încercat să răspundă la întrebările de fond: cum se face protejarea minorităților, era nevoie de o nouă lege și care pot fi efectele actului normativ.
Cum sunt protejați minoritarii
Pentru început, trebuie spus că, într-un stat de drept, membru al UE, subiectul drepturilor categoriilor minoritare este unul important, fiind o practică obișnuită ca drepturile acestora să facă obiectul unor reglementări speciale. Din acest motiv, în august 2000, Guvernul Mugur Isărescu a emis ordonanța 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare. Acest act normativ prevede expres faptul că se „constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, dacă fapta nu intră sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat în public, având caracter de propagandă naționalist-şovină, de instigare la ură rasială sau națională, ori acel comportament care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunități şi legat de apartenența acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală a acestuia”. Pe scurt, atingerea demnității minoritarilor este infracțiune în România de acum 16 ani, cei care o comit fiind pasibili de amenzi de până la 2000 de lei. Această reglementare a fost introdusă în România pe baza unei directive a Consiliului European. Ulterior, amenzile au fost mărite până la 8.000 de lei (în 2007) la 100.000 de lei, printr-o ordonanță de urgență a Guvernului Ponta din 2013. În plus, Codul Civil are un întreg capitol legat de respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane
Dragnea se agață de argumente false
România nu este un sat fără câini în domeniu. Cu toate acestea, în toamna anului trecut, liderul PSD Liviu Dragnea a inițiat un „proiect de lege privind promovarea demnităţii umane şi toleranţei faţă de diferenţele de grup”. Președintele social democrat explică, în expunerea de motive, și ce aduce nou actul său normativ. „Toate aceste reglementări (deja în vigoare n.r) sunt binevenite în societatea românească, dar insuficiente, întrucât nu constituie o abordare pro-activă pentru promovarea valorilor care circumscriu domeniul demnității umane și al toleranței față de diferențele de grup”. După această introducere academică, inițiatorul ne lămurește care este abordarea “pro-activă”. Astfel, prin propunerea legislativă sunt vizate trei domenii prin care se pot dezvolta aceste mecanisme de promovare: „educația, mass-media și administrația publică centrală și locală”. Pe scurt, proiectul vizează și mass-media, în ciuda afirmațiilor contrare lansate după izbucnirea scandalului.
În sprijinul proiectului său, Liviu Dragnea vorbește despre „ completarea legislației comunitare în materie, fiind inspirată de «Convenția Cadru Europeană pentru Promovarea Toleranței și Combaterea Intoleranței», propusă ca model pentru toate statele membre ale Uniunii Europene de către Consiliul European al Toleranței și Reconcilierii”. Însă, după cum a semnalat coalițiaromanilor.ro, „Consiliul European al Toleranței și Reconcilierii”, este „un ONG internațional, creat în octombrie 2008 de Aleksander Kwasniewski, fost președinte al Poloniei, și Moshe Kantor, președintele Congresului Evreiesc European” cu scopul de a promova toleranța. Cu alte cuvinte, un ong fără nicio legătură cu Consiliul European, care a emis directiva din 2000 pe care se bazează legislația românească.
Prevederi abandonate?
Ce a propus, însă, Liviu Dragnea prin proiectul său? Actul normativ definește defăimarea socială drept „fapta sau afirmația prin care o persoană este pusă în situație de inferioritate pe temeiul apartenenței sale la un anumit grup social”. Mai departe, grupul social a fost definit, inițial, drept „categorie de persoane care se distinge din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, origine etnică, limbă maternă, tradiții culturale, apartenență politică, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA”. După cum se vede apar două categorii inedite de persecutați – politicienii și cei cu avere. Defăimarea socială s-ar putea sancţiona cu amendă de la 1.000 la 30.000 lei, dacă vizează o persoană fizică, respectiv cu amendă de la 2.000 la 60.000 de lei, dacă vizează un grup social.
Proiectul a fost votat, rapid, în Senat: a fost înregistrat la Biroul Permanent pe 5 octombrie, a fost aprobat de trei comisii pe 6 octombrie și pe 7 octombrie, iar pe 8 octombrie a fost votat de plen. După ce mai multe ong-uri au reclamat că este o formă mascată de cenzură a libertății de exprimare, Liviu Dragnea, a anunțat în octombrie că va elimina, în Camera Deputaţilor, motivul defăimării pe criterii de apartenenţă politică şi de avere din Legea defăimării pe care a iniţiat-o, pentru a elimina riscurile de „interpretare greşită”, şi că va diminua cuantumul amenzilor. Pe 15 octombrie, legea a ajuns la Camera Deputaților și până pe 28 octombrie a obținut avizele comisiilor, urmând raportul de fond de la comisia juridică. Aici, proiectul a fost amânat pe fondul izbucnirii scandalului legat de incendiul din Clubul Colectiv.
Abandonate pe jumătate
Luni, însă, Biroul Permanent al Camerei Deputaților l-a introdus pe ordinea de zi. Marți, proiectul a trecut prin comisia juridică a Camerei Deputaților, iar cuantumul amenzilor a fost majorat până la 100.000 de lei, chiar la propunerea lui Dragnea. Potrivit raportului care a fost distribuit, ieri, deputaților înainte de ședința de plen grupul social este definit drept „categorie de persoane care se disting din punct de vedere social prin una sau mai multe trăsături de gen, vârstă, rasă, origine etnică, limbă maternă, tradiții culturale, orientare sexuală, origine socială, avere, dizabilități, boală cronică necontagioasă sau infecție HIV/SIDA”. Simpla comparație dintre cele două texte (cel votat de Senat și cel actual) arată că a dispărut apartenența politică, dar nu și criteriul averii.
Ședință cu scântei la Parlament
Introducerea proiectului pe ordindea de zi de ieri a provocat un scandal între PSD și PNL. Şedinţa Camerei Deputaţilor de ieri a fost marcată de o dispută pe tema Legii defăimării, liberalul Eugen Nicolăescu cerându-i președintelui PSD, Liviu Dragnea, să retragă de pe ordinea de zi această inițiativă. Nicolăescu a afirmat că raportul proiectului de lege nu a fost depus cu cel puţin 3 zile înaintea dezbaterii şi cu cel puţin 5 zile în cazul proiectelor pentru care Camera Deputaţilor este for decizional, aşa cum prevede Regulamentul acesteia. Actul a fost distribuit în cursul dimineţii de miercuri. Președintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a propus scoaterea de pe ordinea de zi a tuturor proiectelor pentru care rapoartele nu au fost gata la timp, respectiv cu cel puţin 24 de ore înainte, inclusiv a „legii defăimării”. Sugestia a fost supusă la vot, dar nu a întrunit numărul suficient de voturi favorabile, adică jumătate plus unu din totalul celor prezenţi.
După ce scandalul a luat amploare, Biroul Permanent s-a reunit și plenul plenul Camerei Deputaţilor a fost suspendat: 234 de legi, inclusiv cea a defăimării, au fost amânate.
Reacții
- „Din păcate constat că ne ferim să vorbim despre obiectul reglementării, fondul legii este toleranţa şi umanitatea. Încă de aseară, accentul se pune pe speţe false şi se manipulează într-un fel care nu este nou” – Liviu Dragnea (președintele PSD), inițiatorul proiectului de lege.
- „Noi considerăm că este vorba despre o reglementare excesivă. Sunt suficiente prevederi în vigoare, mai ales în Codul Civil, care dau posibilitatea celor care se consideră lezați în demnitate să genereze o acțiune la o instanță competentă. Mai mult, există ordonanța 137/2000, privind sancționarea formelor de discriminare. Nu era necesară o astfel de supra-reglementare”, Gabriel Andronache, deputat PNL.
- „Denotă o ignoranţă totală din partea domnului Dragnea, pentru că avem în Codul Civil un capitol, un titlu care protejează demnitatea, imaginea, viaţa privată, prin mijloace extrem de moderne. Este un titlu care a avut ca model Codul Civil elveţian. Nu este nevoie de o astfel de lege. În plus, ea arată o mentalitate de tip mafiot, totalitar”, Cătălin Predoiu, prim-vicepreședinte PNL.
- „Se poate ajunge oricând la abuzuri acolo unde legea lasă loc de interpretare. O să avem o poliție a demnității umane, iar noi, ca cetățeni, suntem obligați să colaborăm cu acești agenți constatatori”, Ioana Avădani, directorul Centrului pentru Jurnalism Independent.
