Șefa Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi, a precizat, într-un inteviu pentru Europa FM, că poate demonstra autenticitatea tezei sale de doctorat. Totodată, ea a susținut că instituția pe care o conduce, cât și procurorii sunt atacați, „în exclusivitate” de persoane cercetate penal.
UPDATE 17.50: Rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, pofesorul Tudorel Toader, a precizat, pentru România liberă, că în cazul tezei Laurei Codruța Kovesi nu poate fi vorba despre un plagiat, pentru că ”în cazuri de plagiat, dispare cursivitatea frazelor si ideilor, dispare unitatea de logica si argumentatie”.
„Nu poate fi vorba despre un plagiat in cazul tezei de doctorat elaborata de doamna Laura Codruta Kovesi. Teza a fost elaborata prin valorificarea literaturii de specialitate, a practicii judiciare, precum si a experientelor acumulate in structurile DIICOT. In continutul tezei sunt interpretate reglementarile legale, sunt explicate neconcordantele si omisiunile legislative, sunt oferite solutii cu valoare de principiu, toate acestea fiind urmate de formularea unor valoroase propuneri de lege ferenda. Teza are o structura unitara, iar argumentatia este cursiva si logica, intr-un demers stiintific bine argumentat. In cazuri de plagiat, dispare cursivitatea frazelor si ideilor, dispare unitatea de logica si argumentatie!”, ne-a precizat prof.univ.dr. Tudorel Toader, referent științific in Comisia de sustinere publica a tezei de doctorat.
UPDATE 17.10: Pe parcursul a aproape 250 de pagini, Laura Codruta Kovesi explică, între altele, că publicase în calitate de magistrat o serie de articole în reviste de specialitate şi în mai multe cărţi, atât în calitate de autor, cât şi de coautor, precizează europafm.ro. Acestea fuseseră publicate sub numele de familie „Lascu” pâna în 2002, când actuala procuroare-şefa a DNA s-a căsătorit şi şi-a schimbat numele in Kovesi.
Descărcați documentele aici.
Kovesi precizează că paragrafele indicate de autorul sesizării de plagiat sunt, în general, trimiteri la elemente introductive din teză, precum și la elementele introductive din capitolele lucrării. Paragrafele încriminate nu se referă la cercetarea științifică-propriu zisă, constînd în elementele de originalitate tratate de autoare.
Kovesi susține că paragrafele atribuite altor autori îi aparțin, de fapt, pentru le publicase înaintea includerii lor în lucrările autorilor respectivi. În plus, paragrafele care conțin aprecieri generale și sursele folosite în elaborarea tezei de doctorat sunt citate în bibliografia tezei, chiar dacă în sesizare sunt atribuite altor autori.
Şefa DNA a precizat că teză de doctorat conține 444 de pagini și 442 de note de subsol și că această a implicat studiul a 286 de surse bibliografice, dintre care 103 tratate, cursuri și monografii, 71 de articole publicate în articole de specialitate, 27 de surse de legislație națională, 20 de surse de legislație internațională și 65 de surse online (site-uri).
„Eu am fost verificată în anul 2012 de Comisia Națională de Etică. Am fost audiată într-o comisie din care au făcut parte mai mulți profesori. Se poate verifică dacă este aceeași componența (n.r. că în cazul comisiei care a analizat acuzațiile de plagiat în cazul lui Victor Ponta). M-am prezentat la audieri. Am prezentat probele. Am primit un verdict final, definitiv, acum patru ani”, a declarat la Europa FM Codruța Kovesi.
„Eu am venit pregătită cu probele pe care eu le-am depus în 2012 la acea comisie (n.r. argumentele prezentate comisiei în 2012). S-a făcut o sesizare în care s-a spus despre 40 de paragrafe dintr-o lucrare de 440 de pagini. Eu va spun că am respectat în totalitate normele academice. Teza mea este corectă. Aveți aici toate probele”, a continuat ea.
______
Șefa DNA a precizat că poate prezenta ca probă certificatul de naștere, pe care este precizat că numele de dinainte de căsătorie este Lascu: „Am venit pregătită azi cu probele pe care le-am depus atunci când s-a făcut verificarea. Prima probă este certificatul de căsătorie”, a precizat Kovesi, la Europa FM.
Întrebată de jurnalistul Cristian Tudor Popescu dacă Consiliul Național de Etică, care a dat verdictul în cazul plagiatului lui Victor Ponta, este același care a decis că lucrarea sa nu este plagiată, Laura Codruța Kovesi a precizat că a fost verificată în anul 2012. „Teza mea este corectă, am muncit la ea șapte ani. Cine contestă verdictul Comisiei de Etică să vină să facă sesizare”, a mai susțint șefa DNA, întrebată dacă ar cere rediscutarea tezei.
Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a mai fost întrebată și de ce nu face sesizare. „Sper că glumiți. Adică eu am teza corectă și să fac eu sesizare?”, a răspuns ea.
CITEȘTE ȘI: Raportul oficial care spune că Kovesi nu a plagiat. Documentul a fost întocmit de Consiliul Național de Etică după mai multe audieri și contrazice situația descrisă de Sebastian Ghiță
Totodată, ea a dezmințit afirmațiile deputatului Sebastian Ghiță, care a declarat zilele trecute că s-a autodenunțat pentru a o ajuta pe Kovesi „din prietenie”.
„Nu am fost, nu sunt și nu voi fi prietenă cu inculpatul Ghiță Sebastian”, a spus Laura Codruța Kovesi, ca răspuns la afirmațiile lui Ghiță, care susținea că a fost „foarte apropiat” de șefa DNA.
„Având o relație foarte apropiată cu doamna Kovesi, fiind practic prieteni la vremea aceea, și dânsa temându-se de un potențial rezultat negativ al comisiei tehnice, vorbind în mai multe rânduri cu dânsa și eu cunoscându-i pe cei care se ocupau de întocmirea raportului tehnic, am convenit ca împreună cu ceilalți să avem grijă ca raportul să fie pozitiv”, a precizat Sebastian Ghiță, Parchetul General.
Kovesi a fost întrebată cum comentează criticile fostului președinte Traian Băsescu, care a criticat-o.
„Nu comentez ce zice domnul Băsescu, însă fac un comentariu general pentru că am observat în ultima perioadă de timp un atac incredibil asupra DNA, un atac la adresa persoanei șefului DNA și un atac la adresa persoanei unor procurori care investighează cazuri, iar aceste atacuri în exclusivitate sunt făcute de persoane care sunt cercetate de noi sau în cercetați de alte structuri de parchet (…) Am observat și este foarte interesant să readucem în discuție comunicatul DIICOT, trecând peste ceea ce mi sa întâmplat mie și familiei în această <<afacere Black Cube>>. Deci observăm că persoane pe care noi le cercetăm, de supărare, fac atacuri în fiecare zi. În fiecare zi sunt atacuri de o agresivitate din ce în ce mai ridicată. Observăm că mai nou sunt firme care sunt angajate pentru hărțuire, pentru intimidare. Să citim cu atenție comunicatul DIICOT care spune că o astfel de firmă a fost angajată folosit fonduri, s-au dat dat comisioane de succes, vorbim de un grup organizat, DIICOT desfășoară o anchetă față de un grup organizat, constituit împotriva DNA. Deci am ajuns în acest stadiu în care nu este suficient că suntem sub atac permanent prin declarații publice, nu sunt suficiente acuzațiile de migratoare care se fac aproape zilnic de persoane pe care noi le cercetăm, acum avem și firme private angajate exact pentru pentru hărțuire, pentru intimidare, pentru probabil și alte declarații la alte televiziuni sau la jurnaliști străini.”,mai spus ea, pentru Europa FM.
Sebastian Ghiță susține că lucrarea de doctorat a șefei DNA ar fi plagiată
Deputatul Sebastian Ghiţă a depus, marţi, la Parchetul General, un autodenunţ în care susţine că a participat, împreună cu mai mulţi demnitari ai statului român, la falsificarea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a șefei DNA.
„M-am decis să vin la Parchetul General şi să fac un lucru care mă apasă şi cred că este motivul pentru care nmi s-au întâmplat toate astea în ultimii doi ani. Am venit să aduc un autodenunţ, care vizează felul în care eu şi mai mulţi demnitari ai statului român au participat la măsluirea raportului tehnic de expertiză a tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi”, a declarat deputatul Sebastian Ghiţă, la intrarea în Parchetul General.
Potrivit acestuia, comisia care trebuia să stabilească daca teza Laurei Codruța Kovesi a plagiat nu s-a întrunit niciodată.
Parlamentarul susţine că procurorul-şef DNA avea cunoştinţă de cele întâmplate. „În momentul în care s-a pus plagiatul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi, pentru a o proteja la acel moment pentru că toţi credeam că face un bine în România, am luat decizia ca acel raport, în baza căruia consiliul din minister a decis că teza nu este plagiată, am luat decizia să îl schimbăm, să îl falsificăm. Mai mulţi demnitari ai statului român împreună cu mine. Dânsa (Laura Codruţa Kovesi – n.r.) avea cunoştinţă de ceea ce făceam noi (…) Acea comisie nu a făcut nimic şi acel raport vine şi spune că teza Laurei Codruţa Kovesi nu este un plagiat şi eu pot să spun că acea comisie nu s-a întrunit niciodată, iar raportul a fost scris în Guvernul României”, a adăugat Sebastian Ghiţă.
Reacția oficială a DNA
În replică, DNA a transmis un punct de vedere al procurorului șef, în care precizează că, în situația în care este depusă o sesizare de orice natură (denunț, autodenunț, plângere), este obligația procurorilor să verifice și să clarifice, în raport cu prevederile legii, toate aspectele sesizate și să dispună măsurile legale.
„Cu referire la teza de doctorat Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal, țin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparține în totalitate și că nu am plagiat. Afirmațiile defăimătoare ale persoanelor cercetate de DNA, de o vehemență fără precedent în acest an, au făcut obiectul sesizărilor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii care a constatat că acestea aduc atingere prestigiului și credibilității magistraților”, a precizat Laura Codruța Kovesi.
Totodată, ea a revenit cu un punct de vedere publicat în anul 2012.
„Teza de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal” face trimitere la toți autorii și lucrările citate, iar caracterul de noutate și valoarea științifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituției organizatoare, iar susținerea lucrării a fost publică. Ca orice teză de doctorat, lucrarea conține stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării științifice propriu-zise și pe tot timpul cercetării științifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menționează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definițiilor ce aparțin în exclusivitate unui anumit autor. Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul reprezintă aspecte de generalitate, nu de conținut. Volumul de informație pe care îl cuprinde teza poate duce la apariția unor erori materiale de dactilografiere, chiar și privind numele unor autori. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalității organizate la care am fost autor sau coautor și care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul publicat de 6 ani pe site-ul MP. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul. Teza nu cuprinde însușirea vreunei metodologii științifiice a unui alt autor, iar lucrările indicate în cuprinsul articolului sunt menționate ca sursă bibliografică. Spre exemplu, în cuprinsul articolului se face trimitere în mod repetat la lucrarea autorilor Gheorghiță Mateuț și colaboratorii cu titlul Traficul de ființe umane. Infractori, victimă, infracțiune. – despre care se susţine că nu ar fi fost menţionată, deşi este citată în cuprinsul tezei de doctorat la paginile 222, 225, 224, 234, 240, 260, 273, 274, 278, 282, 284 și 290 –a se vedea Pe de altă parte, în situațiile în care același citat al unui autor se regăsește atât în teza de doctorat cât și în altă lucrare, a fost citat doar autorul inițial, potrivit normelor uzuale de redactare a lucrărilor științifice. Unele paragrafe indicate în articol, prezentate ca fiind însușite de la alți autori, reprezintă în fapt definiții ale infracțiunilor care se regăsesc în texte legale și în convenții internaționale, ori evoluții ale infracționalității prezentate în rapoartele de activitate ale structurilor Ministerului Public, care nu intră în obiectul dreptului de autor.”
Cine este Laura Lascu
Îndrumătorul tezei de doctorat a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție a intervenit în controversa privind lucrarea Laurei Codruța Kovesi, acuzată de deputatul Sebastian Ghiță că ar fi plagiat, precizând că articolele academice pe care aceasta le-a citat îi aparțineau, însă erau semnate cu numele de dinainte de căsătorie.
„Articolele respective erau tot articolele doamnei Kovesi semnate cu numele Lascu, numele de fată, înainte de a se mărita. Cei care au citit lucrarea, furaţi de faptul ca pasajele redate sunt semnate în nişte articole publicate cu numele Lascu şi au spus: Kovesi a plagiat pe Lascu. Numai că Laura Lascu era Laura Codruţa Kovesi, măritată între timp”, a declarat profesorul Viorel Pașca, pentru Digi24, după ce în presă au apărut speculații că șefa DNA ar fi folosit citate din articole scrise de o persoană pe nume Laura Lascu.
În 2012, Consiliul Naţional de Etică a decis că Laura Codruţa Kovesi nu a plagiat în teza de doctorat.
Procurorii au început, joi, urmărirea penală in rem (pentru faptă). Infracțiunea reținută în această fază este de instigare la fals intelectual, săvârșită în legătură cu raportul privind auteticitatea lucrării de doctorat a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA).
