UPDATE 14.37: Procurorii au început, joi, urmărirea penală in rem (pentru faptă). Infracțiunea reținută în această fază este de instigare la fals intelectual, săvârșită în legătură cu raportul privind auteticitatea lucrării de doctorat a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi.
Sebastian Ghiță a declarat pentru România Liberă că nu a depus nicio probă, la audierea de joi, ci a dat o declarație în cuprinsul căreia a indicat numele celor implicați, date și fapte. „Îi las pe procurori să-și facă treaba” a spus Ghiță, susținând că nu este prerogativa lui să prezinte, să administreze probe. În legătură cu stick-ul pe care îl avea în mână, deputatul a spus că îl pregătise să-l lase la intrare în momentul în care trece de controlul de securitate. Acel stick nu a fost depus ca probă.
11.47: Sebastian Ghiță a declarat, la ieșirea de la Parchetul General, că a dat declarații în calitate de martor.
„Sunt convins că vor fi audiate și alte persoane care vor certifica cele spuse de mine. Am nominalizat persoanele care au participat, împreună cu mine, la această întâmplare, la acest eveniment (…) Ce mă bucur eu este că Parchetul General a avut curajul să facă o anchetă care vizează un procuror al DNA, în special pe doamna Laura Codruța Kovesi”, a spus deputatul, la ieșire de la sediul Parchetului General.
El a refuzat să ofere jurnaliștilor detalii din dosar.
„În țara asta, toți cetățenii trebuie să fie egali. Chiar dacă este vorba de doamna Kovesi”, a mai spus el
–––
Deputatul Sebastian Ghiță a fost chemat, joi, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a aduce probe care să-i susțină denunțul privind lucrarea de doctorat a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi.
El a fost citat să se prezinte la Parchetul instanței supreme la ora 10.00, după ce marți a fost înregistrat autodenunţul său. În autodenunț, Ghiță susține că, în anul 2012, a participat la falsificarea unui raport al Consiliului Naţional de Etică, care să arate că teza de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi nu este un plagiat.
Joi, Ghiță a fost chemat de procurori să indice infracțiunea pe care a săvârșit-o, coautorii infracțiunii, martori propuși, să aducă dovezi că experții din comisia tehnică a Consiliului Național de Etică (CNE) nu s-au întrunit, cine a elaborat raportul, cine a semnat lucrarea fără să o analizeze, alte probe pe care înțelege să le depună.
„Ce încerc să fac nu e împotriva Laurei Codruța Kovesi, ci are legătură cu mine. Am văzut că dintre apărătorii justiției s-au transformat în oameni care nu vor să se afle ceva despre procurorii DNA”, a declarat Ghiță, la intrarea la Parchetul General.
Totodată, el a precizat că autodenunțul își urmează calea legală. „Mă bucur că astăzi Parchetul General ne arată tuturor cetăţenilor României că procurori de la DNA, chiar şi Laura Codruţa Kovesi, pot fi, ca orice cetăţean din România, investigaţi şi verificaţi, pentru că şi mie şi multora dintre noi începuse să ni se pară că acei oameni sunt deasupra legii. Cred că, din punctul acesta de vedere, o primă chestiune s-a risipit şi vedem toţi că Parchetul General are o astfel de putere în România. În al doilea rând, acest autodenunţ al meu a fost înregistrat şi cred că acum îşi urmeaza calea legală, cum trebuie să se întâmple cu orice plângere a unui cetăţean (…) Mă refer aici la domnul Dan Voiculescu care a devenit dintr-o dată fan al doamnei Kovesi şi Antena 3 mai avea puţin să mă desfiinţeze doar că am făcut un gest normal. Mă refer la domnul Cristian Tudor Popescu, care mi-a spus că, pentru că am îndrăznit să pronunţ măcar doamna Kovesi, sunt o maimuţă manipulatoare. Mă refer la multe alte persoane care ani de zile mi-au explicat despre adevăr şi cum toţi trebuie să ne supunem legilor, dar, dintr-o dată, când e vorba de un procuror DNA, nu ne mai putem supune legilor, nu mai trebuie să ştim nimic şi oamenii aceia pot face orice în România”, a declarat Ghiţă, la intrarea la sediul Parchetului Înaltei Curți.
De ce a ținut Sebastian Ghiță să accentueze că nu face un denunț împotriva Laurei Codruța Kovesi, ci un autodenunț „care are legătură cu mine”? Cel mai probabil pentru a scăpa de răspundere penală și materială în eventualitatea în care autodenunțul va fi clasat din lipsă de probe. Un denunț, dacă nu este probat, poate atrage după sine răspunderea penală și materială a celui care a făcut denunțul.
În noul Cod Penal nu mai există infracțiunea de „denunț calomnios”, ci de „inducere în eroare a organelor judiciare”, care se poate pedepsi și cu 5 ani închisoare, în funcție de modul în care e săvârșită. Fiind autodenunț, chiar dacă se clasează, nu se pedepsește, dacă autorul nu le duce procurorilor probe false.
„Eu şi alţi demnitari am participat la falsificarea raportului. Am date şi informaţii pe care vreau să le aduc la cunoştinţă procurorilor de la Parchetul General. Am făcut acest lucru atunci pentru a o proteja pe Laura Codruţa Kovesi pentru că, în acel moment, cu toţii credeam că face bine României”, a spus Sebastian Ghiţă marţi, când a fost la PICCJ.
În autodenunţul său, adresat procurorului general, Sebastian Ghiţă susţine că are dovezi că nu s-a întrunit niciodată Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi. „În cursul anului 2012, am participat în mod direct la redactarea în fals, fără respectarea prevederilor legale, a Raportului Tehnic de Expertiză întocmit de Comisia Tehnică a Consiliului Naţional de Etică în cazul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi. Deţin date şi dovezi care demonstrează că această comisie nu s-a întâlnit niciodată, iar redactarea în fals a raportului s-a făcut cu implicarea unor înalţi demnitari ai statului şi cu ştiinţa Laurei Codruţa Kovesi. Declar că voi pune la dispoziţia procurorului desemnat de către dumneavoastră toate datele, documentele şi informaţiile care să ateste modul în care s-a acţionat pentru ascunderea adevărului privind plagiatul din cadrul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kovesi”, a scris Sebastian Ghiţă în autodenunţ.
În replică, DNA a transmis un punct de vedere al procurorului șef, în care precizează că, în situația în care este depusă o sesizare de orice natură (denunț, autodenunț, plângere), este obligația procurorilor să verifice și să clarifice, în raport cu prevederile legii, toate aspectele sesizate și să dispună măsurile legale.
„Cu referire la teza de doctorat Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal, țin să precizez că aceasta este o lucrare care îmi aparține în totalitate și că nu am plagiat. Afirmațiile defăimătoare ale persoanelor cercetate de DNA, de o vehemență fără precedent în acest an, au făcut obiectul sesizărilor înaintate Consiliului Superior al Magistraturii care a constatat că acestea aduc atingere prestigiului și credibilității magistraților”, a precizat Laura Codruța Kovesi.
Totodată, ea a revenit cu un punct de vedere publicat în anul 2012.
„Teza de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispoziții de drept penal” face trimitere la toți autorii și lucrările citate, iar caracterul de noutate și valoarea științifică a lucrării au fost constatate de către comisia de doctorat din cadrul Universității de Vest din Timișoara. Conform metodologiei, lucrarea a fost postată pe site-ul instituției organizatoare, iar susținerea lucrării a fost publică. Ca orice teză de doctorat, lucrarea conține stadiul cercetărilor în domeniu până în momentul începerii cercetării științifice propriu-zise și pe tot timpul cercetării științifice, iar lucrările studiate sunt citate ca bibliografie, fără o trimitere expresă. Stadiul cercetării în domeniu nu se menționează în totalitate ca un citat, iar ghilimelele se folosesc numai în cazul definițiilor ce aparțin în exclusivitate unui anumit autor. Teza cuprinde un număr de 444 pagini, iar pasajele la care se referă articolul reprezintă aspecte de generalitate, nu de conținut. Volumul de informație pe care îl cuprinde teza poate duce la apariția unor erori materiale de dactilografiere, chiar și privind numele unor autori. Totodată, unele fragmente presupus a fi citate fără indicarea sursei se regăsesc în numeroasele articole privind combaterea criminalității organizate la care am fost autor sau coautor și care au fost publicate anterior anului 2005, indicate în CV-ul publicat de 6 ani pe site-ul MP. Unele dintre aceste articole sunt citate, la rândul lor, în lucrările la care face referire articolul. Teza nu cuprinde însușirea vreunei metodologii științifiice a unui alt autor, iar lucrările indicate în cuprinsul articolului sunt menționate ca sursă bibliografică. Spre exemplu, în cuprinsul articolului se face trimitere în mod repetat la lucrarea autorilor Gheorghiță Mateuț și colaboratorii cu titlul Traficul de ființe umane. Infractori, victimă, infracțiune. – despre care se susţine că nu ar fi fost menţionată, deşi este citată în cuprinsul tezei de doctorat la paginile 222, 225, 224, 234, 240, 260, 273, 274, 278, 282, 284 și 290 –a se vedea Pe de altă parte, în situațiile în care același citat al unui autor se regăsește atât în teza de doctorat cât și în altă lucrare, a fost citat doar autorul inițial, potrivit normelor uzuale de redactare a lucrărilor științifice. Unele paragrafe indicate în articol, prezentate ca fiind însușite de la alți autori, reprezintă în fapt definiții ale infracțiunilor care se regăsesc în texte legale și în convenții internaționale, ori evoluții ale infracționalității prezentate în rapoartele de activitate ale structurilor Ministerului Public, care nu intră în obiectul dreptului de autor.”
