Membrii Consiliului Național de Etică, dar și fostul ministru al Educației de la acea vreme, Ecaterina Andronescu, se îndoiesc de capacitatea lui Sebastian Ghiță – în 2012 un simplu afacerist, iar astăzi urmărit penal în mai multe dosare – de a falsifica un raport pe baza căruia șefa DNA, Codruța Kövesi, a primit verdict de neplagiat în teza sa de doctorat.
Senatorul Sebastian Ghiță, urmărit penal în mai multe dosare instrumentate de procurorii Direcței Naționale Anticorupție a susținut, într-un autodenunț că este autorul raportului pe baza căruia Consiliul Național de Etică (CNE) a analizat și a dat verdict de neplagiat în cazul tezei de doctorat a șefului DNA, Codruța Kövesi.
„În momentul în care s-a pus plagiatul tezei de doctorat a Laurei Codruţa Kövesi, pentru a o proteja la acel moment pentru că toţi credeam că face un bine în România, am luat decizia ca acel raport, în baza căruia Consiliul (Național de Etică – n.r.) din minister a decis că teza nu este plagiată, am luat decizia să îl schimbăm, să îl falsificăm. Mai mulţi demnitari ai statului român împreună cu mine. Dânsa (Laura Codruţa Kövesi – n.r.) avea cunoştinţă de ceea ce făceam noi (…) Acea comisie nu a făcut nimic şi acel raport vine şi spune că teza Laurei Codruţa Kövesi nu este un plagiat şi eu pot să spun că acea comisie nu s-a întrunit niciodată, iar raportul a fost scris în Guvernul României“, a susținut Ghiță citat de Agerpres. Kövesi a negat aceste acuzaţii.
Ghiţă, om de afaceri şi de ştiinţă
Raportul final al CNE, ministrul Educației de la acea vreme și membrii Consiliului Național de Etică pe care RL i-a consultat nu susțin teoria senatorului Sebastian Ghiță. Sesizarea privind un posibil plagiat în teza de doctorat a Codruței Kövesi a fost primită de către CNE în mai 2012. La acea dată, profesorul Horia Iovu făcea parte din CNE. El a părăsit acest organism în august 2012, cu o lună înainte ca CNE să dea verdict de neplagiat în cazul lucrării de doctorat a Codruței Kövesi.
Profesorul Iovu a confirmat pentru „România liberă“ că în cadrul Comisiei de Etică a fost instituită o comisie de experți care a analizat sesizarea de plagiat. Măsura a fost luată pentru că nu toți membrii Comisiei erau specializați în drept.
„Mă înteb: cum a putut Sebastian Ghiță – și în ce calitate – să falsifice un raport care a fost semnat de trei experți în drept?“, s-a întreabat dubitativ Iovu, chestionat de RL.
Un al membru al Consiliului Național de Etică, profesorul Florin Ionescu de la Steinbeis University Berlin confirmă pentru RL că Laura Codruța Kövesi a fost audiată în Consiliu.
Mateuţ nu îşi mai aminteşte
Potrivit biografiei sale de la Camera Deputaților, Sebastian Ghiță era director Asesoft Internațional în vara anului 2012 când pretinde că s-ar fi substituit grupului de experți desemnat de Consiliul Național de Etică pentru a verifica sesizarea de plagiat în cazul Kövesi. Ghiţă nu era deputat.
Potrivit presei vremii, din echipa de experți care a întocmit raportul pe baza căruia s-a pronunțat CNE, a făcut parte şi avocatul Gheorghiță Mateuț.
„Ca şi în cazul Kövesi, CNE a cerut expertiza unei Comisii Tehnice, din care a făcut parte şi Gheorghiţă Mateuţ, şi care a decis că prim-ministrul nu a plagiat“, scria HotNews.
”Constatarea noastră este că Kövesi nu a plagiat. Noi însă am exprimat doar o opinie, în final Consiliul Naţional de Etică al Ministerului Educaţiei va decide. Lucrările acuzate de plagiat sunt de fapt lucrări publicate anterior de către procurorul general“, a declarat în iulie 2012 Gheorghiţă Mateuţ pentru Gândul.
În acelaşi articol scrie că „aceeaşi comisie de experţi din care face parte avocatul Gheorghiţă Mateuţ a arătat că premierul Victor Ponta nu a plagiat“. Titlul articolului din Gândul era: „Avocatul Gheorghiţă Mateuţ, expert al Consiliului Naţional de Etică explică, pentru Gândul, de ce procurorul Codruţa Kövesi nu a plagiat“.
Contactat, ieri, de „România liberă“, Gheorghiță Mateuț a negat că ar fi făcut parte din acea comisie de experți, susținând că doar a fost întrebat dacă există suspiciuni de plagiat în teza de doctorat a Codruței Kövesi, dar nu își mai aminteşte de către cine.
Amicul Costoiu, doar rector
Verditul de plagiat a fost anunțat în mass-media în iulie 2012 și a fost oficializat printr-o decizie a Consiliului Național de Etică în septembrie 2012.
La acel moment, Ecaterina Andronescu era ministru al Educației, instituție în subordinea căreia se afla Consiliul Național de Etică. Într-o declarație pentru România liberă, Andronescu a precizat că „ministrul Educaţiei nu avea competenţe pe această speţă. Conform legii, pentru demnitari, responsabilitatea analizei şi decizia reveneau Consiliului Naţional de Etică. Rezultatul dat de acest Consiliu nu putea fi modificat de altcineva“. Andronescu susține că atât Kövesi, cât și Ponta (care a primit verdict de neplagiat tot în iulie 2012 de la aceeași instituție) au fost chemați pentru a fi audiați de Comisia Națională de Etică, „astfel încât nu se poate spune că nu s-a întrunit“.
Referitor la declaraţia președintelui Băsescu potrivit căruia, „raportul experților a fost scris de domnul Costoiu, la Guvern, cu știința lui Ponta și a lui Ghiță“, fostul ministru al Educației de la acea dată, Ecaterina Andronescu spune că Mihnea Costoiu nu avea nici o funcție în minister. Mihnea Costoiu a avut telefonul închis pe tot parcursul zilei de miercuri. Potrivit propriului său CV, Mihnea Costoiu a ocupat în anul 2012 poziția de Rector al Universității Politehnica (din luna martie). El va deveni ministru doar în decembrie 2012.
Raportul Consilului Național de Etică
Concluzii CNE: Lucrarea respectă normele academice
În raportul final din septembrie 2012 privind soluționarea sesizării înregistrată la Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice, Dezvoltării Tehnologice și Inovării se arată că Laura Codruța Kövesi nu a plagiat în lucrarea sa de doctorat. Documentul este semant de către vicepreședintele de la acea dată a instituției, Vergil Muraru. Concluzia raportului spune că „CNECSDTI constată respectarea tututror normelor de bună conduită în activitatea de cercetare“.
Ce spune raportul final din 2012
„Sesizarea se referă la presupuse fapte de plagiat care ar fi fost identificate de reclamant în teza de doctorat a doamnei Laura Codruţa Kövesi «Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal», susţinută în decembrie 2011 la Facultatea de Drept şi Ştiinţe Administrative din cadrul Universitaţii de Vest din Timişoara. Pentru susţinerea acestor afirmaţii reclamantul a ataşat sesizării «un tabel în care sunt puse faţă în faţă pasaje plagiate de către Laura Codruţa Kövesi şi texte copiate, precum şi un document PDF cu o parte dintre pasajele plagiate de către d-na Laura Codruţa Kövesi, puse faţă în faţa cu originalele»….
Constatare CNE
În urma analizei făcute a CNE au reieşit următoarele: doamna Laura Codruţa Kövesi este autoarea tezei de doctorat „Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal“, susţinută în anul 2011; lucrarea pune accent pe contribuţia proprie a autoarei; în perioada redactării tezei, Universitatea de Vest din Timişoara nu avea un ghid privind redactarea tezelor de doctorat; bibliografia utilizată se regăseşte în subsolul paginilor sau la finalul tezei, într-un capitol distinct; în economia tezei de doctorat, ponderea pasajelor sau textelor incriminate în sesizare este redusă şi nu atestă intenţia de plagiat; o parte importantă din pasajele incriminate în sesizare sunt contribuţii proprii ale autoarei şi provin din diverse articole ştiinţifice; unele dintre pasajele incriminate sunt texte oficiale; teza de doctorat este structurată clar, are un plan de cercetare coerent, bazat pe un scop stabilit şi coordonate legale care-l definesc, iar demersul ştiinţific a fost demarat prin raportare la stadiul atins de cercetările în domeniu. S-a stabilit că suportul metodologie şi teoretico-ştiinţific este concordant normelor din domeniul ştiinţelor juridice; cu privire la unele paragrafe despre care autorul sesizării susţine că ar fi fost copiate de la autorii indicaţi în sesizare, s-a stabilit că acestea aparţin, în realitate, altor autori decât cei indicaţi în sesizare; bibliografia utilizată este indicată de doamna Laura Codruţa Kövesi atât prin notele de subsol, dar şi în bibliografia menţionată la sfârşitul lucrării.
Apărarea lui Kövesi
În răspunsul său, înregistrat la CNECSDTI, d-na Laura Codruţa Kövesi susţine că a publicat o serie de articole în reviste de specialitate şi cărţi atât în calitate de autor, cât şi de coautor în care «am tratat specificul criminalității organizate, incriminarea prin acte normative speciale a infracţiunilor încadrate în această categorie, procedurile speciale de investigare, aspecte care au fost valorificate în teza de doctorat“. Referitor la diversele paragrafe menţionate în sesizare, face următoarele precizari: „sunt în general trimiteri la elementele introductive din teză, precum şi la elementele introductive din capitolele lucrării“; „nu privesc cercetarea ştiinţifica propriu-zisă“; „nu privesc elementele de propuneri din interiorul capitolelor şi din partea finală a lucrării care sunt practic rezultatul cercetării ştiinţifice“.
Problemele lui Ghiţă
Dosarul Herțanu, cumnatul lui Ponta
În februarie 2015, Iulian Herțanu, cumnatul premierului Victor Ponta, a fost arestat preventiv într-un dosar al DNA Ploiești, fiind acuzat de fraudarea fondurilor europene destinate lucrărilor de canalizare din Comarnic, executate de firma sa, SC Grossman Engineering Group. Dosarul a fost trimis în judecată. În acest dosar, deputatul Ghiță este suspectat de sprijinirea unui grup infracțional organizat, de trafic de influență, complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinației fondurilor europene, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată.
Dosarul Iulian Bădescu, primarul PSD din Ploiești
Al doilea dosar penal DNA în care a apărut numele deputatului PSD Sebastian Ghiță este cel în care a fost inculpat primarul PSD din Ploiești, Iulian Bădescu. În iulie 2015, Bădescu și Ghiță au fost trimiși în judecată de DNA. Potrivit rechizitoriului, în cursul anului 2013, Iulian Bădescu, în calitate de primar al municipiului Ploiești și ordonator principal de credite, la instigarea lui Sebastian Ghiță, a acordat clubului Asesoft o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local, în sumă de 1.500.000 lei. Pentru alocarea sumei respective, Bădescu ar fi pretins și primit de la Ghiță o vilă.
Dosarul „Procurorii şi poliţiştii din Ploieşti“
Al treilea dosar penal în care Ghiță a fost trimis în judecată este cel în care, marți, instanța supremă i-a respins cererile de anulare a probelor. În dosar au fost trimiși în judecată fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, adjunctul acestuia, șeful IPJ Prahova, polițiști. Aceștia l-ar fi ajutat pe Ghiță să fenteze răspunderea penală, ajutându-i, astfel, afacerile.
Dosarul Ghiță – Ponta – Tony Blair
La începutul lunii septembrie 2016, procurorii DNA Ploiești i-au pus sub control judiciar pe deputatul Sebastian Ghiță și fostul premier Victor Ponta. Infracțiunile reținute sunt de spălare de bani (Ghiță) și folosirea influenței ori autorității în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite și complicitate la infracțiunea de spălare de bani (Ponta). În rezumat, în 2012, Sebastian Ghiță ar fi finanțat cu 220.000 de euro aducerea în țară a lui Tony Blair în campania electorală pentru ca PSD și Victor Ponta să câștige imagine și voturi. Banii au fost disimulați prin firme și o organizație neguvernamentală.
Dosarul Asesoft, prescris
Dosarul Tracia-Asesoft, început în 2002, a fost închis definitiv anul acesta pentru prescrierea faptelor. Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, Sebastian Ghiță și alte opt persoane au pus la punct un mecanism folosind mai multe firme, prin care cumpărau produse petroliere de la rafinării, pe care le revindeau altor firme, cu eludarea plății taxei FSDP (taxa pentru fondul special al drumurilor publice).
Procurorii susțineau că prejudiciul creat statului român se ridică la 2 milioane de lei, din care 1,6 milioane lei era prejudiciul realizat de Asesoft Com SRL, companie unde administrator era Sebastian Ghiță.
