Ministrul de Interne, Gabriel Oprea, a primit mandat să nu accepte cote obligatorii de refugiați, la Consiliul JAI, care va discuta propunerea Comisiei Europene pe 14 septembrie.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că mandatul României la Consiliul JAI din 14 septembrie va fi să nu accepte cote obligatorii de refugiaţi, adăugând că nu este oportun şi nu este o soluţie să fie stabilite astfel de cote şi că este nemulţumit de anunţul Comisiei Europene. “Din partea României, va participa ministrul de Interne (Gabriel Oprea), cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de Interne la conferinţa JAI este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii“, a spus Iohannis.
„Aici nu vorbim de cifre. Este vorba de oameni, şi nu de piese care trebuie numărate, vorbesc de imigranţii care vin în Europa. În al doilea rând, este vorba de o solidaritate europeană, iar România şi-a declarat-o nu doar prin vorbe, ci şi prin oferta de a primi un număr mare, pentru noi, de refugiaţi, ceea ce nu considerăm că este o soluţie sau oportun să vorbim de cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre“, a comentat Iohannis.
Explicațiile autorităților
România s-a angajat să preia 17.85 de refugiaţi, însă Comisia Europeană a atribuit Bucureştiului o cotă de 6.351. Propunerea Comisiei Europene trebuie să treacă, însă, de votul statelor membre, în Consiliul Afaceri Interne (JAI) din 14 septembrie, unde e nevoie de majoritate calificată la vot – 55% din voturi.
Ce va face, însă, România dacă propunerea cu care nu este de acord va fi aprobată? Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a susținut că nu sunt prevăzute sancţiuni pentru statele care nu pot primi refugiaţi, conform cotelor. „Eu nu am văzut în discursul sau planul preşedintelui CE menţionându-se sancţiuni. Statele care nu pot prelua refugiaţi vor trebui să plătească o compensaţie de 0,002% din PIB, dar şi acest element este supus discuţiei şi negocierii statelor membre“, a explicat Aurescu.
La rândul său, Leonard Orban, consilierul pe politici europene al președintelui Iohannis, sugerează că trebuie să așteptăm rezultatul negocierilor la nivel european. „Dacă va fi aprobată, va trebui să fie implementată de statele vizate. Există în propunerea Comisiei o prevedere potrivit căreia statele care nu o aplică vor trebui să plătească 0,002% din PIB. Să vedem însă dacă va fi sau nu un vot la Consiliul JAI. Lucrurile evoluează destul de repede“, a declarat, pentru „România liberă“, Leonard Orban.
Potrivit lui Orban, în România există șase centre pentru refugiați, cu maximum 1.500 de locuri, din care 20% sunt deja ocupate. „Atunci când Guvernul României a făcut oferta inițială, a luat în calcul o venire graduală, nu toți 1.785 odată. Veneau câteva sute, iar, ulterior, restul erau primiți după eliberarea locurilor“, a explicat Orban. Cele șase centre în care vor ajunge imigranții sunt în București, Giurgiu, Galați, Șomcuta Mare, Rădăuți și Timișoara. „Aici, imigranții vor primi apă, hrană, cazare și servicii consulare, iar România va primi de la Uniunea Europeană câte 6.000 de euro pentru fiecare persoană“, a explicat consilierul președintelui.
Regimul azilanților în România
Cele șase centre menționate se află în subordinea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI). La serviciile de hrană și cazare se adaugă asistența medicală primară și spitalicească de urgență gratuită și tratament gratuit în caz de boli acute sau cronice. De asemenea, accesul copiilor la învățământul școlar este obligatoriu, iar un alt beneficiu este accesul la piața forței de muncă după expirarea unei perioade de un an de la data depunerii cererii de azil.
În prima fază, azilanții sunt informați asupra drepturilor și obligațiilor pe care le au. Sunt amprentați și fotografiați, apoi li se eliberează un document temporar de identitate care atestă calitatea de solicitant de azil și dreptul de a sta pe teritoriul României până la rămânerea definitivă a deciziei privind cererea de azil. Se face și o examinare medicală, ocazie cu care se constată dacă persoana în cauză suferă de vreo afecțiune medicală. Cele șase centre au regim deschis, astfel încât persoanele care depun cerere de azil pot părăsi centrul, dar cu respectarea regulamentului de ordine interioară. În majoritatea cazurilor, accesul se realizează în intervalul 6.00-22.00. Dacă dețin mijloace de întreținere, își pot stabili reședința în mod liber, cu condiția comunicării adresei funcționarilor IGI.
În România există șase centre pentru refugiați, cu maximum 1.500 de locuri, din care 20% sunt deja ocupate
