Legea pensiilor militare a pus pe butuci sistemul de securitate națională, care se confruntă cu o criză severă de personal. În ultimul an și jumătate, peste 20.000 de angajați din serviciile secrete, Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au ieșit la pensie în baza Legii 223/2015, inițiată de fostul premier Victor Ponta.
În aprilie 2015, fostul premier Victor Ponta a inițiat legea pensiilor militare, un act normativ susținut și votat de toate partidele parlamentare. Printre susținători s-au aflat Gabriel Oprea, atunci șeful UNPR, Mircea Dușa și Ion Mocioalcă, de la PSD, Iulian Radu Surugiu, de la PNL.
Conform acestei legi, pensia ajunge să fie mai mare ca salariul. Cea mai mare pensie a ajuns astfel la 31.700 lei pe lună și acești bani îi primește un magistrat militar.
Lege menită să scape de oamenii lui Băsescu
„Prin această lege, le facem dreptate militarilor, dar facem mai mult decât atât: construim o societate solidară, un stat puternic și o Românie capabilă să stea cu fruntea sus în faţă încercărilor istoriei, oricare ar fi acestea și oricând ar putea apărea”, declara Gabriel Oprea de la tribuna Parlamentului.
Surse din cadrul Ministerului de Interne au explicat pentru „România liberă“ că, inițial, legea pensiilor militare a fost dată cu dedicație pentru a-i scoate din sistem pe greii din ministerele de Interne și Apărare, dar și din serviciile secrete: „La început, legea trebuia să se aplice timp de șase luni, apoi trebuia modificată. În cele șase luni, trebuia să se pensioneze majoritatea directorilor și generalilor promovați în regimul condus de președintele Traian Băsescu. Era foarte atractiv să te pensionezi, pentru că pensia era mai mare ca salariul. Din păcate, s-au pensionat foarte mulți specialiști tineri la 40 de ani, exact la vârsta la care aveau randamentul maxim”.
Cea mai mare pensie din Armată: 31.727 lei
Legea pensiilor militare a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2016. De atunci, s-au pensionat și au trecut în rezervă mai mulți generali din Armata Română, inclusiv magistrați militari. Unul dintre aceștia este generalul cu patru stele Ilie Botoș, care s-a pricopsit cu o pensie de 24.000 lei lunar. Însă cea mai mare pensie este de 31.727 lei, pe care o primește un magistrat militar.
„În luna aprilie a anului curent (2017 – n.r.), la nivelul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale, cuantumul net al celei mai mari pensii de militar este de 12.741 lei, iar cea mai mare pensie în plata Casei este de 31.727 lei (acordată unui magistrat militari) a precizat Biroul de Presă al Armatei la solicitarea RL.
Peste 4.000 de ofițeri din Armată, în rezervă
Până în aprilie 2017, la nivelul Ministerului Apărării Naționale s-au pensionat 3.879 de cadre militare. Cei mai mulți s-au pensionat din structura centrală a Ministerului Apărării și a structurilor subordonate. Conform informațiilor furnizate de Biroul de Presă al Armatei, din structura centrală a ministerului s-au pensionat 1.413 cadre militare, 1.230 de la Statul Major al Forțelor Terestre, 543 de la Forțele Aeriene, 307 de la Forțele Navale, 300 de la Comandamentul Logistic și 86 de la Comandamentul comunicațiilor și informaticii. În ultimele patru luni, alte câteva sute de militari și-au depus dosarele de pensionare.
Ministerul de Interne: peste 11.000 de pensionari
Ministerul Afacerilor Interne se confruntă cu o criză de personal fără precedent în urma pensionărilor pe bandă rulantă. Din ianuarie 2016 până în aprilie a.c., s-au pensionat nu mai puțin de 11.467 de persoane. Numai de la Poliția Capitalei au ieșit la pensie peste 600 de polițiști. De la „Doi și-un sfert” s-au pensionat alți 600 de ofițeri, majoritatea încă tineri, cu vârste cuprinse între 40 și 45 de ani. De exemplu, un șef serviciu de la Direcția Generală de Protecție Internă a ieșit la pensie cu aproximativ 7-8.000 lei, după 20 de ani de muncă.
De la Direcția Generală Management Resurse Umane a Ministerului de Interne s-au pensionat alți 570 de ofițeri. Din structura centrală a Poliției Române s-au pensionat 420 de ofițeri, iar alte câteva mii de polițiștii au ieșit la pensie la nivel național.
Pensia lui Tobă: 18.000 lei
„Toți angajații MAI care au ieșit la pensie în ultimii ani, indiferent de vârsta acestora, au încetat raporturile de serviciu cu respectarea prevederilor actualei legi privind pensiile militare și statutele profesionale. Au existat situații în care personalul a ieșit la pensie la vârste cuprinse între 40 și 45 de ani. În toate aceste cazuri, s-au îndeplinit însă condițiile legale de pensionare și s-a respectat voința angajatului care îndeplinea aceste condiții”, se menționează într-un comunicat de presă al Ministerului de Interne.
Printre pensionarii de lux ai Ministerului de Interne se află chestorul Petre Tobă, care s-a pricopsit cu o pensie lunară de aproximativ 18.000 lei. Pe lista pensionarilor de lux se află și Irina Alexe, care a trecut în tabăra tehnocraților în echipa „România100”. După ce s-a pensionat, aceasta s-a transferat la Academia Română, unde este cercetător științific asociat la Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”. Irina Alexe a fost cel mai tânăr chestor al Internelor, înainte de 40 de ani.
Zece generali SRI, „pensionați“ la țanc
La scurt timp după ce s-a vehiculat în mass-media că Guvernul condus de Mihai Tudose vrea să emită o ordonanță de urgență pentru a modifica legea pensiilor militare, zece generali de brigadă cu o stea din cadrul Serviciului Român de Informații au fost trecuți în rezervă. Aceștia sunt Daniel Zărnescu, Gheorghe Ceaușu, Sorin-Gabriel Cozma, Viorel-Adrian Stan, Marioara Morgoș, Vasilică Babiuc, Cornel Văleanu, Emilia-Cristina Posaștiuc, Constantin-Marius Stoica, dar și Elena Istode. Generalul Elena Istode, poreclită „Anaconda”, a fost șefa Diviziei C din SRI, divizie care gestionează acoperiții din presă. Aceasta a intrat în atenția opiniei publice după ce au fost date publicității fotografii din vacanța petrecută de aceasta pe Coasta de Azur împreună cu familia fostului deputat Cristian Rizea.
1.337 de rezerviști a dat SRI
Fostul prim-adjunct al Serviciului Român de Informații, generalul Florian Coldea, este un alt pensionar de lux care a părăsit sistemul în urma scandalului iscat de înregistrările făcute publice de fostul deputat Sebastian Ghiță. Potrivit informațiilor vehiculate în presă, acesta ar avea o pensie lunară de aproximativ 30.000 lei. La solicitarea „României libere“, Serviciul Român de Informații a precizat că „în evidența Casei de Pensii Sectoriale a Serviciului Român de Informații au intrat, până la nivelul lunii aprilie 2017, 1.337 de persoane”.
10% din spionii SIE s-au pensionat
Serviciul de Informații Externe (SIE) a pierdut 10% din personal după apariția legii pensiilor militare. La solicitarea RL, Serviciul de Informații Externe a precizat că „de la intrarea în vigoare a Legii nr.223 din 2015 privind pensiile militare de stat și până în prezent, din SIE s-au pensionat anticipat aproximativ 10% din efective”.
Totodată, SIE, întrucât nu are casă proprie de pensii, a mai precizat următoarele: „Nu calculăm cuantumul pensiilor de serviciu și, în consecință, nu avem o evidență cu valorile acestora. SIE pune la dispoziția caselor de pensii la care sunt arondate fostele cadre documentele solicitate în vederea calculării drepturilor”. Pensiile ofițerilor SIE sunt plătite prin casa de pensii a SRI.
Adrian Țuțuianu: „E anormal ca pensia
să fie mai mare decât salariul“Ministrul Apărării Naționale, Adrian Țuțuianu, a declarat pentru „România liberă“ că legea pensiilor militare va fi modificată. Motivul: nu este normal ca pensia să fie mai mare decât salariul. Ceea ce, într-adevăr, este de bun-simț, deși Țuțuianu se face că uită că această lege a fost propusă și votată tocmai de partidul din care face parte, PSD. În plus, pensiile militarilor nu ar scădea, dar nici nu ar mai crește odată cu salariile.
RL: Ce se întâmplă cu legea pensiilor militare?
Adrian Țuțuianu: Când o să avem un act normativ pe masă, putem discuta.
Va fi modificată acum?
Va fi modificată. Sunt câteva lucruri. Prima chestie: nu mai facem mărirea pensiilor în același cuantum cu creșterea salariilor. Pentru că nu-i normal. Dacă am mărit cu 25% salariul din sistem, aceasta înseamnă și creșterea cu 25% a pensiilor. Vi se pare normal? Nu! Atunci am spus așa: pensiile rămân în plată cum sunt astăzi. A doua regulă va fi indexarea pensiilor cu rata inflației, ca la toate pensiile. Al treilea lucru este principiul că pensia nu poate fi mai mare decât salariul. Astăzi, în sistemul Apărării sau în sistemul de securitate națională, se iese cu o pensie mai mare decât salariul. Ceea ce este anormal. Nu există nicăieri în lume.
Cine sunt magistrații militari cu pensii mari?
Nu știu numele. Am spus public că primele 100 de pensii din Sistemul Național de Apărare sunt între 14.000 lei și 33.500 lei. Toate pensiile peste 17-18.000 lei sunt de magistrați militari.
Foarte mulți militari au ieșit la pensie de la 1 ianuarie 2016. Este o problemă de securitate națională?
Legea le-a creat un avantaj mare de cuantum al pensiei. Pensia este mai mare ca salariul. Este o problemă de securitate națională pe care încercăm să o rezolvăm promovând alți oameni din eșaloanele pe care le avem la dispoziție. Poți să oprești omul să plece? Nu am o altă modalitate să-i opresc să plece.
Cine a inițiat legea pensiilor militare
În plenul Camerei Deputaților, deputatul PSD Ion Mocioalcă (de la Comisia de Apărare) a prezentat raportul asupra proiectului de lege inițiat de Victor Ponta. Tot atunci, deputatul Mocioalcă a declarat că la dezbaterile pe lege au participat din partea Guvernului, următorii: domnul prim-ministru interimar Gabriel Oprea, domnul Mircea Dușa, ministrul Apărării Naţionale, doamna Otilia Sava, secretar de stat pentru relaţia cu Parlamentul din MApN, doamna Irina Alexe, secretar general adjunct al MAI, domnul general Florin Maciu, locţiitor al secretarului de stat pentru relaţia cu Parlamentul din MApN, domnul Valeriu Roșu, director al Casei sectoriale de pensii a MApN, domnii Nicolae Cheșnoiu și Matei Stănciuc, din partea Ministerului Afacerilor Interne. Girul și l-au dat și domnii Marian Corici, Ion Alexandru și Eugen Iorga, din partea SRI.
Consiliera ministrei Carmen Dan, pensionară de lux
Un caz aparte, dar nu singular, îl reprezintă comisarul-șef de poliție Alina Popescu, „mâna dreaptă” a ministrului de Interne Carmen Dan. Alina Popescu s-a pensionat din funcția de consilier al ministrului în iunie 2017, apoi a fost reangajată pe același post. În prezent, aceasta primește pensie de lux, dar și salariu de consilier de la Ministerul de Interne.
Comisarul Alina Popescu a fost șef serviciu cabinet în cadrul Inspectoratului Județean de Poliție Olt până în ianuarie 2017. Adică era șefa de cabinet a șefului IPJ Olt, Cătălin Florescu. Atunci, ministrul de Interne Carmen Dan a emisun ordin prin care Alina Popescu a fost avansată în structura centrală a Ministerului de Interne, pe postul de consilier al ministrului.
„Referitor la Alina Popescu, consilierul ministrului, menționăm că aceasta a fost eliberată din funcție și pusă la dispoziție în luna iunie, ca urmare a încetării mandatului demnitarului – odată cu schimbarea Guvernului Grindeanu. La acel moment, aceasta a optat pentru a ieși la pensie, în condițiile art. 69 alin. 1, lit. j din Statutul polițistului, modificat prin OUG 21/2016, vârsta acesteia fiind de 44 ani și 7 luni. Ulterior, în luna iulie, după numirea noului Guvern, persoana a fost încadrată în funcția de consilier al ministrului, ca personal contractual, în condițiile Ordonanței 32/1998 privind organizarea cabinetului demnitarului din administrația publică centrală”, se precizează într-un comunicat de presă al Ministerului de Interne.
„România liberă“ a relatat în ediția de ieri și faptul că secretarul de stat din cadrul Ministerului de Interne Cornel Ciocoiu a fost demis de Guvernul Grindeanu pe 19 iunie, pensionat pe 29 iunie și reangajat de Guvernul Tudose pe 30 iunie. Acum are o pensie de 13.736 lei și un salariu de 8.187 lei.
Ponta nu anticipa creșterea pensiilor militarilor
Fostul premier Victor Ponta justifica modificarea legii pensiilor militare, în 2015, prin faptul că valoarea pensiilor aflate în plată pentru membrii sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost stabilită în urma unui proces de revizuire care a presupus luarea în calcul a tuturor veniturilor obținute pe parcursul întregii cariere. Ceea ce ar fi dus la scăderea pensiilor. „Acest lucru a creat nemulțumiri majore manifestate prin mii de contestații și chemări în judecată ale instituțiilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”, argumenta Victor Ponta.
Prin inițiativa de modificare a pensiilor militare, fostul premier Victor Ponta dorea să înlăture sursa majoră de nemulțumiri a militarilor. „Se revine la un statut adecvat în ceea ce îi privește pe membrii sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională. Se înlătură sursa majoră de nemulțumiri în ceea ce privește revizuirea pensiilor militare și stabilirea unui cuantum dezavantajos”, scria Victor Ponta la capitolul „impactul social”, din expunerea de motive a legii.
Totodată, Victor Ponta menționa că proiectul de lege nu avea ca scop majorarea pensiilor. „Baza de calcul avută în vedere la stabilirea pensiei nu determină creșterea cuantumului pensiei medii, cu impact asupra bugetului, aceasta reprezentând doar o parte din veniturile lunare ale militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor”.
