Șefii DIICOT au infirmat rechizitoriul făcut de procurorul Gheorghe Șpaiuc în dosarul „Gaze ieftine”, în care magnatul Ioan Niculae, fostul ministru Adriean Videa-nu, împreună cu mai mulți șefi din Romgaz sunt anchetați pentru un prejudiciu estimat la 130 milioane de dolari.
Sub nasul anchetatorilor, fosta nevastă și fiica lui Ioan Niculae și-au băgat firmele în insolvență ilegal, deși părțile sociale erau puse sub sechestru de DIICOT.
Afaceristul Ioan Niculae a fost acuzat inițial de procurorii DIICOT de complot și subminarea economiei naționale, pe 14 decembrie 2011. Anchetatorii susțin că Niculae era creierul unei grupări de crimă organizată care obținea gaze naturale doar din producția internă a Romgaz, la prețuri preferențiale. Practic, Niculae a obținut gaze în valoare de 500 milioane de dolari, din care 92 milioane dolari reprezentau valoarea reducerilor acordate fără respectarea condițiilor legale impuse de conducerea companiei Romgaz. Procurorii mai spun că gazele erau plătite „sporadic și parțial” și fără penalități de întârziere. Într-un final, prejudiciul a fost estimat la 130 milioane dolari. În februarie 2014, procurorii DIICOT au înlocuit acuzațiile de complot și subminare a economiei naționale cu cele de constituire a unui grup infracțional organizat și instigare la abuz în serviciu. Motivul: primele nu mai erau prevăzute în noul Cod Penal.
Soția și fiica lui Niculae, anchetate de DIICOT
Pentru a recupera prejudiciul, DIICOT a pus sechestru pe toate bunurile celor implicați în fraudarea companiei Romgaz, implicit a statului. Ancheta s-a extins în 2014, după ce procurorii au aflat că Adina Niculae și Domnița Niculae, fiica, respectiv fosta soție a lui Ioan Niculae, au încercat să scoată de sub sechestru mai multe proprietăți. Cele două femei au fost acuzate de DIICOT de spălare a banilor și sustragere de sub sechestru.
Procurorii susțin, în ordonanța de extindere a urmăririi penale, că, la data de 13 iunie 2012, s-a solicitat punerea sub sechestru a bunurilor deținute de Ioan Niculae, pentru a recupera paguba adusă statului în dosarul „Gaze ieftine”. Însă, pentru a-și salva proprietățile, Niculae și soția sa au vândut, pe 22 iunie 2012, o clădire de 1.859 metri pătrați, cu terenul aferent, situată lângă sediul Guvernului, chiar fiicei lor, cu suma de 1,3 milioane euro. Asta deși imobilul era sub sechestru și nu putea fi vândut.
Banii lui Niculae, plimbați în familie
Mai mult, banii proveneau din dividendele încasate pe anul 2011 de Ioan Niculae de la InterAgro. Ulterior, banii au ajuns în contul Domniței Niculae. Care, la rândul ei, i-a acordat împrumut firmei Inter Garden SRL, unde era asociat unic. Tot pe 22 iunie 2012, banii au plecat din contul firmei Inter Garden către InterAgro.
Domnița Niculae a mai fost implicată și în vânzarea unei proprietăți din Zimnicea către Mariana Nicoleta Toncea, cu suma de un milion lei, deși proprietatea fusese evaluată la aproximativ nouă milioane lei. De acuzațiile procurorilor nu a scăpat nici Mariana Nicoleta Toncea, care se află în prezent la șefia InterAgro.
Avocat: „Nu avem nici măcar un rechizitoriu“
În urma acestor tranzacții considerate ilegale, procurorul Gheorghe Șpaiuc a pus sechestru pe părțile sociale ale firmelor Inter Aviation SRL și Inter Garden SRL, deținute de Adina Elena Niculae, respectiv de Domnița Niculae. În noiembrie 2015, cele două au solicitat intrarea în insolvență a firmelor menționate.
Avocatul acestora, Gheorghe Vîlceanu, a declarat pentru RL că „cele două doamne au solicitat intrarea în insolvență pentru a-și proteja patrimoniul societății. Ca asociați, aveau împrumuturi acordate în nume personal propriilor societăți. Inter Garden avea o datorie de aproape 100.000 euro la Fisc, iar cealaltă firmă avea niște datorii la terți“.
Întrebat despre ce se va întâmpla în cazul în care DIICOT va solicita la un moment dat, în instanță, plata unor prejudicii, avocatul Vîlceanu a precizat că „în legea insovenței nu există nici un impediment cu privire la starea unei societăți de a intra în insolvență. Părțile sociale rămân în continuare sub sechestru și atât. DIICOT și Ministerul de Finanțe ar putea avea calitatea în recuperarea unui eventual prejudiciu dacă am avea o decizie definitivă a unei instanțe de judecată. E departe până acolo. În acest moment nu avem nici măcar un rechizitoriu în dosar sau vreo soluție de scoatere de sub urmărire sau de trimitere în judecată. Ba mai mult decât atât, societățile pot ieși din insolvență chiar dacă părțile sociale sunt sub sechestru”.
Șpaiuc nu a luat măsuri preventive
Conform articolului 493, alin. 1, lit. c din noul Cod de Procedură Penală, procurorul Gheorghe Șpaiuc, cel care a instrumentat dosarul „Gaze ieftine”, avea obligația să solicite instanței „interzicerea unor operațiuni patrimoniale, susceptibile de a antrena diminuarea activului patrimonial sau insolvența persoanei juridice”. Practic, procurorul trebuia să le explice judecătorilor sindici de la Tribunalul București că firmele Inter Aviation SRL și Inter Garden SRL au părțile sociale sub sechestru. Motiv pentru care patrimoniul societății nu ar fi putut fi vândut pentru a plăti datoriile către diverse persoane fizice și juridice. Dar nu s-a întâmplat așa ceva.
În legătură cu acest caz, am solicitat un punct de vedere și de la DIICOT. Ne-am lovit de un refuz. „În conformitate cu dispozițiile art. 25, alin. 5 din Ghidul privind relația dintre sistemul judiciar din România și mass-media, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 482 din 1 iunie 2012, cu modificările și completările ulterioare din 6 mai 2014, prin care se prevede că accesul la categoriile de informații menționate la alin. (1), (2) și (3) poate fi restricționat dacă procurorul de caz apreciază că prin comunicarea acestora se periclitează rezultatul anchetei”, ne-a comunicat DIICOT.
REȚEA. Niculae și Videanu, parteneri de afaceri
Legăturile dintre Ioan Niculae și Adriean Videanu au fost descrise cu lux de amănunte în rezoluția de începere a urmăririi penale. „Această poziţie privilegiată acordată SC INTERAGRO SA s-a întemeiat pe relaţia personală dintre ministrul Videanu Adriean şi Ioan Niculae, care au fost asociaţi la societatea de brokeraj Equity Invest SA Bucureşti, fiecare deţinând câte 20% din acţiuni (…). Riscul pentru securitatea energetică a fost atât de mare încât SNGN Romgaz SA a trebuit să recurgă la a cumpăra gaze naturale de la PETROM (societate privată) pentru a evita sincopele în producerea, înmagazinarea, distribuţia şi furnizarea gazelor.”, se menționează ordonanța DIICOT.
ANTURAJ. Un procuror conectat la PNL
Procurorul Gheorghe Șpaiuc are o carieră în care magis-tratura se îmbină cu mediul politic. Procuror în Iași până în 2007, Șpaiuc a fost numit adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) în 2007, o decizie politică luată de către ministrul Justiției de la acea vreme, liberalul Tudor Chiuariu. În 2008, noul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, l-a numit chiar director interimar la ANP. Soția procurorului, Raluca Șpaiuc, a fost consiliera altui ieșean din Guvern, liberalul Cristian Adomniței, fost ministru al Educației în mandatul de premier al lui Călin Popescu Tăriceanu. După descălecările de la Penitenciare, procurorul Șpaiuc a fost cooptat în structura centrală a DIICOT, unde activează și acum.
Rechizitoriu infirmat pe incompetența lui Șpaiuc
Ancheta condusă de procurorul Gheorghe Șpaiuc nu a mai ajuns în instanță, deși a început pe 14 decembrie 2011. Motivul? Rechizitoriul a fost infirmat de către Ionuț Ardeleanu, procurorul-șef al Serviciului de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare din cadrul DIICOT.
La solicitarea RL, DIICOT a comunicat că, „prin ordonanța 77/II-2/2016 din data de 4.07.2016 a procurorului-șef al Serviciului de prevenire și combatere a criminalității economico-financiare din cadrul DIICOT, s-a dispus infirmarea rechizitoriului 146/D/P/2010 din data de 31.05.2016, conform dispozițiilor art. 328 C.p.p., art. 20 din Legea 508/2004 raportat la art. 305 C.p.p.”. Articolele de lege invocate de către DIICOT nu lămuresc motivele de infirmare, ci se referă doar la prerogativa superiorului unui procuror de a infirma rechizitorii.
Totuși, conform unui articol publicat de RL în octombrie a.c., “procurorul Gheorghe Șpaiuc nu a introdus în dosar societatea INTERAGRO ca parte, deși această firmă era beneficiara prejudiciului creat la ROMGAZ. O altă greșeală imputată procurorului e faptul că nu a stabilit corect prejudiciul. În plus, nu a pus sechestru asigurător și a tărăgănat investigațiile timp de peste șase ani”.
În urma acestei decizii, procurorul-șef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a decis ca dosarul de urmărire penală să fie repartizat unui alt procuror. Procurorul Gheorghe Șpaiuc nu a vrut să comenteze decizia superiorilor săi pentru
