Ministerul Apărării Naționale a trimis un drept la replică halucinant după ce am dezvăluit, într-o investigaţie de presă, că peste 20 de milioane de euro destinate Aerodromului “Borcea” au ajuns la mai multe firme ai căror patroni au fost implicați în scandaluri de corupție.
Interesant este însă că Ministerul Apărării nu a infirmat nici una din informațiile publicate de “România liberă”, dar insinuează că textul nu ar fi trebuit publicat din motive strategice. MApN susține că, astfel, RL poate produce “sincope în relaţia României cu NATO, putând fi afectată credibilitatea în rândul aliaţilor”.
Baza Aeriană 86 Fetești, despre care am scris în ediţia de miercuri, a fost inclusă în Programul NATO de Investiții în Securitate (NSIP) pentru a fi modernizată după standardele nord-atlantice și să fie compatibilă cu tehnica de dirijare și operare a zborurilor avioanelor F-16. Astfel, au fost finanțate zece proiecte cu o valoare inițială de 31.713.200 euro. NATO a contribuit cu suma de 20.816.636 euro și România cu 10.896.564 euro. Responsabilitatea pentru cheltuirea banilor a revenit Direcției Domenii și Infrastructuri a Ministerului Apărării Naționale, care a asigurat managementul de atribuire a contractelor și a execuției lucrărilor
“România liberă” a publicat pe 18 ianuarie articolul „Cine câștigă 20 milioane de euro din amenajarea bazei F-16 de la Fetești – Frăția asfaltului, atac la banii NATO”, în care a prezentat cine sunt și ce conexiuni politice au patronii firmelor care au câștigat licitațiile organizate de MApN.
Ministerul Apărării susține că „procedurile pentru achiziţia de lucrări aferente proiectelor finanțate prin NSIP au fost autorizate de NATO și s-au derulat cu respectarea legislației naționale: NCB+ / Licitație competitivă națională cu nominalizare din partea națiunilor participante la finanțare, NCB / Licitație competitivă națională sau sole source/sursă unică”. Articolul RL nu a contestat modul de atribuire a licitațiilor, ci s-a referit la firmele câștigătoare.
Mai mult, MApN menționează că „nu are în competențe cercetarea acționarilor firmelor câştigătoare, în condițiile în care a fost respectată legislaţia aplicabilă implementării proiectelor. Procedurile de achiziţie au fost auditate de către structurile specializate ale Ministerului Apărării Naţionale, precum şi ale celor cu responsabilităţi şi competenţe de control privind gestionarea şi utilizarea fondurilor NSIP”. Este îndoielnic însă că Direcția Generală de Informații a Armatei nu verifică cine primește bani NATO. Dacă ar fi într-adevăr așa, în teorie ar fi posibil ca bani pentru baze militare NATO, cu secretele militare aferente, să ajungă la teroriști transformați în antreprenori.
Oglindă răsturnată. Cine a vulnerabilizat parteneriatul?
Ministerul Apărării, în fruntea căruia se află ministrul Gabriel Leș, a fost nemulțumit că “România liberă” a scris despre patronii corupți ai firmelor care au câștigat contractele finanțate din banii NATO: „Exprimăm dezacordul în privința asocierii imaginii NATO și a procedurilor de achiziții derulate pentru implementarea proiectelor NSIP cu cea a imaginii unor persoane fizice române sau străine cu probleme penale”. La finalul dreptului la replică, Ministerul Apărării atrage atenția că „publicarea unor informații tendențioase la adresa Ministerului Apărării Naționale în domeniul investițiilor în infrastructura de apărare dezvoltată prin proiecte de asemenea anvergură poate conduce la crearea de sincope în relaţia României cu NATO, putând fi afectată credibilitatea în rândul aliaţilor”. Pe scurt, problema nu este că MApN a vulnerabilizat NATO încheind contracte cu afaceriști cercetați penal, ci că “România liberă” a scris despre asta.
