Mihnea Costoiu a fost reales rector al Politehnicii din București, deși instituția de învățământ pe care o conduce se află pe un modest loc șase în clasamentul universităților din România. Costoiu nu a avut contracandidat. Pentru a da impresia unor alegeri democratice, votul s-a desfășurat la nu mai puțin de șase secții de votare, joi, 17 martie, în intervalul 9-16, potrivit portalului universității www.upb.ro.
Realegerea lui Costoiu ridică numeroase semne de întrebare dat fiind că în timpul primului său mandat, Universitatea Politehnică nu a avut performanțe academice care să o propulseze printre cele mai bune la nivel internațional. Astfel, potrivit clasamentului mondial al universităților QS World University Rankins, Universitatea Politehnică București nu se află în primele 800.
A șasea în România
Nici pe plan național sau regional, Universitatea Politehnica București nu este în primele locuri. Potrivit clasamentului universităților din statele în curs de dezvoltare ale Europei și din Asia Centrală, intitulat QS World University Ranking Emerging Europe and Central Asia (EECA), România a avut monitorizate nu mai puțin de 12 universități, iar dintre acestea 7 au fost clasificate. Universitatea Politehnică ocupă abia poziția a șasea. Astfel, cea mai bine plasată este Universitatea București care se află pe poziția 36, urmată de Universitatea Babes Bolyai (Cluj, poziția 41), Alexandru Ioan Cuza (Iaşi, poziţia 51), Universitatea de Vest (Timişoara, poziţia 58), Gheorghe Asachi (Iaşi, locul 62), Universitatea Politehnică (Bucureşti, 101) şi Universitatea din Craiova pe poziţia 131. Acesta este un clasament regional care măsoară nivelul academic din 21 de state în curs de dezvoltare de pe două continente.
Într-o discuție avută, l-am întrebat pe Mihnea Costoiu dacă nu consideră lipsa titlului de doctor din cv-ul său un handicap pentru ocuparea poziției de rector. Costoiu mi-a precizat că prin Legea Educației, rectorul este un manager și de aceea nu se impune ca cel care ocupă această poziție să fie și doctor în vreun domeniu științific. Costoiu i-ar fi convins pe colegi să îl aleagă pentru calitățile și experiența sa de manager. Dacă ne uităm pe cv-ul lui Costoiu vom vedea că a ocupat 11 ani funcții la stat: seretar general la Ministerul Educației (2001-2004), manager de proiect (2004-2005) și secretar de stat (din 2009). În privat a fost șeful serviciului Marketing de la compania Mecanică Fină (1995-1999) și apoi președinte la SC Citex SA (1999-2001) despre care nu am găsit informații relevante. Din toate aceste poziții ocupate este greu de apreciat gradul de competență managerială a lui Costoiu.
Cadou de la colegi: ore la catedră
Doar că lui Mihnea Costoiu nu i-a fost suficientă asumarea poziției de rector-manager al Universității Politehnica. El a obținut o catedră la Universitatea Politehnică București unde potrivit propriului cv predă, din 2011, cursul și seminarul de “Ingineria Proiectelor Industriale”, nivel master, Facultatea de “Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor”. Pentru că nu este doctor, el a primit aprobarea să predea, în urma unei evaluări făcute de o Comisie formată din subordonați ai săi din cadrul Universității. Asta, deși Hotărârea de Guvern 457/2011 privind “Metodologia-Cadru de Concurs pentru ocuparea posturilor didactice și de cercetare vacante din învățământul superior” spune foarte clar că: “nu pot fi implicate în procedura de concurs persoane care sunt angajate în aceeași instituție cu un candidat care deține o funcție de conducere și sunt subordonate ierarhic candidatului”.
Angajarea temporară a cadrului didactic asociat Mihnea Costoiu a fost aprobată prin decizia Rectorului Universității Politehnica din București, potrivit “Metodologiei privind ocuparea posturilor didactice și de cercetare vacante din cadrul Politehnicii”. Adică, tot de către Mihnea Costoiu. De altfel, Mihnea Costoiu admite în declarația de avere pe care a dat-o în calitate de ministru al Învățământului pe 19 ianuarie 2013 și pe care o reconfirmă la 14 iunie 2013 că a câștigat190 mii de lei din “activitate de management și implementare, activitate didactică” în cadrul UPB. Activitatea de management trebuie să se refere la poziția de rector a domnului Costoiu, iar a doua la cea de cadru didactic asociat. Este o situație care frizează conclictul de interese.
O altă bilă neagră în dreptul lui Mihnea Costoiu o constituie abilitățile sale lingvistice. Potrivit propriului său cv, Costoiu este la nivel B1 la ascultare, participare la conversație și exprimare scrisă la engleză și franceză. Potrivit Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi, B1 este asimilat nivelului de bază, persoana în cauză putând să înțeleagă punctele esențiale când este utilizată o limbă clară și standard și când este vorba de lucruri familiare în muncă, la școală, în timpul liber. Costoiu mai are trei niveluri pentru a ajunge să fie fluent în aceste limbi de circulație internațională.
Rector și doctor în Occident
La 44 de ani, Costoiu nu este doctor deși a început să predea cu aproape două decenii în urmă. El spune că titlul de doctor nu este neaparat necesar pentru poziția de rector asimilată celei de manager. Rafael Reif, președintele celei mai puternice instituții universitare din lume Massachusetts Institute of Technology a supervizat 38 de teze de doctorat. Drew Gilpin Faust este președinte la Harvard University. La 28 de ani era doctor în Civilizația americană. John L. Hennessy, președintele Stanford, este de asemenea doctor. Chris Pattern, președinte la Oxford a fost guvernator în Hong-Kong. Pentru că nu este doctor a decis să nu predea la Oxford.
