Criza economică și financiară din 2010 a constituit un motiv pentru ca premierul Boc să elimine obligativitatea ca firmele străine care vând armament României să facă investiții în țara noastră. La sfârșitul lui 2015, când a emis o ordonanță de urgență cu același obiect, premierul Cioloș s-a bazat, tacit, pe argumentul lui Boc, deși România se lăuda cu creștere economică.
Altfel spus, nici astăzi, România nu impune – la achizițiile de tehnică militară între guverne – ca firmele care vând țării noastre armament să aducă investiții de 80% din valoarea contractului în economia românească. Dacă o astfel de obligativitate ar exista, numai la contractele cu SUA pentru sistemele de rachete “Patriot” și HIMARS, investițiile americane în România ar fi de peste patru miliarde de dolari.
Năstase introduce offset-ul de 80%
Prima legiferare pentru ceea ce se numește, în general, “offset” (adică investiții în valoare de un procentaj stabilit dintr-un contract de tehnică militară), a apărut în 2002, în timpul guvernării Adrian Năstase. Acesta a semnat Ordonanța de urgență 189/2002, “privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională”. Conform articolului 5 din această OUG, “Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă se aplică pentru îndeplinirea obligaţiilor offset rezultate din contractele de achiziţie din import, de către autoritatea contractantă, de produse, servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, a căror valoare depăşeşte 5 milioane euro.”
Prevederea a fost păstrată și în Legea 354/2003, “pentru aprobarea Ordonanţei de urgență a Guvernului nr. 189/2002”, cu o singură modificare, pur formală: sintagma “îndeplinirea obligaţiilor offset” a fost înlocuită cu “îndeplinirea obligaţiilor de compensare”.
Conform literei j a articolului 4 din OUG 189/2002, “obligaţie offset – obligaţia contractantului de a face compensaţii economice în proporţie de cel puţin 80% din valoarea contractului de achiziţie”.
Boc elimină offset-ul la contracte între guverne
Opt ani mai târziu, în 2010, premierul Boc apelează tot la o OUG pentru a amenda legislația de offset. Astfel, prin Ordonanța de Urgență 7/2010, “pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002”, se stipulează, la articolul I, că OUG 189/2002 “se modifică şi se completea-ză”. În principal, modificările introduse de premierul Emil Boc (la -articolul 5) privesc pragul financiar al achizițiilor, -care scade la două milioane de euro (de la cinci milioane de euro, cum fusese fixat de către OUG 189/2002 dată de Adrian Năstase).
Ordonanța de urgență a lui Boc aduce și o noutate, la articolul 5^1, care sună astfel în OUG 7/2010: “Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul achiziţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanţată, şi nici în cazul contractelor atribuite de un guvern altui guvern.”
Practic, Emil Boc elimină obligativitatea compensațiilor în investiții, de 80% din valoarea contractului de tehnică militară, când contractul este încheiat între guverne.
Argumentul lui Boc: “criza economico-financiară actuală”
Conform preambulului ordonanței de urgență emise de Boc, “Criza economico-financiară actuală din România a afectat mediul de afaceri, cu consecinţa diminuării volumului investiţiilor străine în economie. Este prioritară în acest context identificarea unor măsuri de stimulare a mediului de afaceri şi în special a investiţiilor străine care conduc la creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă”.
Tocmai de aceea, se arată în OUG 7/2010, “Ţinând cont că actualul cadru legal în materia operaţiunilor compensatorii răspunde numai parţial solicitărilor venite din partea investitorilor străini şi că neadoptarea unor măsuri concrete pentru atragerea de investiţii de anvergură în economia românească va determina reorientarea investitorilor către economiile altor state din regiune, luând în considerare că în perioada de timp imediat următoare se vor semna la nivel guvernamental o serie de înţelegeri privind atragerea de investiţii cu impact semnificativ în economia românească ce vor avea ca rezultat imediat generarea de noi locuri de muncă şi o absorbţie sporită a personalului disponibilizat de operatorii economici afectaţi de recesiunea globală, se impune adoptarea în regim de urgenţă a unei soluţii legislative”.
Cioloș menține eliminarea offset-ului
Cinci ani după Boc, premierul Dacian Cioloș modifică iar legislația de offset, prin OUG 58/2015. Conform acesteia, articolul 5^1 din ordonanţa de urgenţă a lui Boc (7/2010) “se modifică şi va avea următorul cuprins: <Art. 5^1. – Prevederile art. 5 nu se aplică în cazul achiziţiilor finanţate din fonduri externe nerambursabile acordate Guvernului României, pentru suma finanţată, şi nici în cazul contractelor atribuite Agenţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică sau atribuite de un guvern altui guvern.>”
Practic, pe lângă exceptarea de la obligațiile de offset pentru contractele din fonduri nerambursabile externe și cele între guverne, premierul Cioloș a introdus și “cazul contractelor atribuite Agenţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei -NATO pentru Comunicaţii şi Informatică”.
Cioloș se credea încă, în 2015, în criză economică
În preambulul ordonanței de urgență emise de Cioloș se face referire doar la eliminarea obligativității de offset pentru Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică din cadrul Organizaţiei NATO pentru Comunicaţii şi Informatică (de exemplu: “agenţiile NATO nu efectuează şi nu derulează operaţiuni compensatorii” sau “necesitatea achiziţionării unor bunuri şi servicii prin şi de la Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică”). Logic, de altfel, câtă vreme la această agenție se referă modificarea legislativă.
Pe de altă parte, Cioloș a păstrat, în ordonanța de urgență pe care a emis-o, excepția referitoare la contractele intraguvernamentale, introdusă de Boc, în ciuda faptului că argumentele lui Boc nu mai erau valide. Astfel, la nivelul anului 2015, România comunica indicatori economici excepționali în UE, de creștere economică. Nu doar teoretic, deci, criza economi-că fusese depășită și măsurile impuse de premierul Boc nu mai aveau rost.
Costin Borc & Mihnea Motoc susțin că au guvernat eficient
Într-o declarație comună pentru RL, foștii miniștri Costin Borc și Mihnea Motoc au arătat că guvernul Cioloș a sprijinit investițiile străine în România: "Exceptarea de la offset a contractelor între guverne a fost deja statuată prin Legea 20/2013 de aprobare a OUG 189 privind offsetul (a se vedea art. 5.1) (…). OUG 57 (58, de fapt – n.r.) din 2015 a fost adoptată cu unicul scop al contractării cu Agenția NATO și doar RELUATA exceptarea pentru contractele dintre guverne. În 2015 și 2016, politica guvernului Cioloș în materie de achiziții a fost generarea de beneficii suplimentare pentru industria de apărare, pentru economia națională și locală și pentru buget (implicit prin crearea de locuri de muncă în România) prin impunerea obligației de transfer a fabricației în România.”
Cei doi foști miniștri au mai menționat faptul că "motivul inițierii OUG 57 nu este deloc ocult, este cel menționat transparent și explicit în Nota de fundamentare: necesitatea achiziționării urgente a unor bunuri și servicii prin și de la Agenţia NATO pentru Comunicaţii şi Informatică în scopul îndeplinirii misiunilor asumate de România în calitate de stat membru NATO şi având în vedere faptul că Agenţia nu efectuează şi nu derulează operaţiuni compensatorii, adică offset."
