Serviciul Român de Informaţii a investit timp de șase ani în Mihai Tudose pentru ca acesta să predea la academia spionilor. Cu toate acestea, actualul premier nu a dat o oră pe la catedră, deși avea o normă de opt ore pe săptămână. Totuși, Tudose este în continuare conferenţiar universitar și ţine ocupat un loc care ar putea să-i revină unui universitar cu studii serioase.
Este foarte probabil ca, în 2011 și 2013, când a candidat pentru funcţia de lector și apoi de conferenţiar universitar la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, Mihai Tudose să fi invocat în faţa comisiilor de concurs volumul suspect de plagiat prezentat luni de România liberă. Este doar unul dintre paradoxurile care „compun” cariera didactică a actualului premier în cadrul academiei subordonate Serviciului Român de Informaţii (SRI). Cel mai ciudat este că Tudose n-a predat niciodată în cei șase ani de când deţine un grad didactic la această universitate.
Tudose s-a evaluat singur ca genial
Conform informaţiilor deţinute de România liberă, la concursul pentru postul de conferenţiar, din 2013, Tudose s-a prezentat drept candidat de elită, la autoevaluarea dintr-o fișă completată cu acel prilej realizând un punctaj de 204 puncte, cifra minimă fiind de 60 de puncte. „Paradoxul se poate verifica ușor la acel mic tabel de la sfârșit unde omul se autoapreciază ca având 105 puncte didactice, deși tot el și instituţia spun, pe de altă parte, că nu a predat deloc. Acum, dvs. să apreciaţi dacă cineva ar putea să îndeplinească norma didactică din fișa cerută de ei (văd acolo 35 de puncte), de trei ori!!!, fără să fi predat absolut deloc…”, a declarat Sebastian Buhai, cercetător asociat la Universitatea din Stockholm.
Norma minimă: 8 ore săptămânal
Faptul că Mihai Tudose nu a predat niciodată la Academia SRI pare bizar. Este ca și cum o echipă ar transfera un atacant și, când începe jocul, nu-l mai bagă în teren, apelând la improvizaţii; de exemplu, ar putea juca în atac cu un fundaș. Mișcarea dă rar randament, iar în cazul unei instituţii de învăţământ superior în domeniul securităţii naţionale ar putea avea efecte serioase asupra pregătirii viitorilor spioni. Concret: în fișa postului de la Academie, Tudose avea ca sarcină, printre altele, îndeplinirea unei norme didactice minime săptămânale de opt ore, din care cel puţin patru ore convenţionale de curs, obiectele sale fiind „Infrastructuri critice” și „Securitate naţională și euroatlantică”. Așa cum o echipă nu poate avea în lot 12 atacanţi, nici o facultate nu poate avea o sumedenie de titulari de curs pentru același obiect. Faptul că Mihsi Tudose nu a prestat ar putea indica o posibilă alocare a cursurilor sale unor persoane care nu aveau calificarea cerută de criteriile care i s-au pretins lui la concursurile pentru lector și conferenţiar.
Academia SRI: „Nu a întreprins niciodată demersuri de a se angrena“
De ce nu a predat Mihai Tudose la Academie rămâne un mister. Într-un răspuns al SRI, căruia Academia îi este subordonată, se afirmă doar că Tudose „nu a derulat activităţi didactice în calitate de cadru didactic titular sau asociat în Academie”. La rândul ei, Academia a transmis că Tudose „a promovat concursul organizat pentru obţinerea unor grade universitare și nu a întreprins niciodată demersuri de a se angrena în activităţi didactice în cadrul Academiei, în calitate de cadru universitar titular sau asociat”.
Chestionat asupra acestei situaţii, Ministerul Educaţiei a răspuns că responsabilitatea organizării concursurilor aparţine universităţilor. Referitor la faptul că actualul premier a devenit conferenţiar fără a preda ca lector, ministerul a susţinut că „nu există nicio contradicţie între neangrenarea în activităţi didactice a candidatului și punctajul la capitolul Activitate didactică/profesională (cel asupra căruia avea dubii Sebastian Buhai – n.r.), acest punctaj putând fi obţinut ca urmare a desfășurării unor activităţi profesionale sau elaborării unor lucrări de specialitate în domeniul postului”. Prin urmare, calitatea „profesională” (și nu cea „didactică”) a fost salvarea lui Tudose pentru a putea deveni conferenţiar: printre altele, a îndeplinit punctajul scriind -cărţi. Actualul premier nu a putut fi contactat pentru a oferi detalii despre cariera sa academică.
Tudose a minţit ca să motiveze lipsa de la catedră
„Nu am mai întâlnit sau auzit vreodată despre o asemenea situaţie paradoxală”, a mai declarat cercetătorul Sebastian Buhai despre cazul Tudose. Declaraţiile acestuia din urmă legat de acest subiect adâncesc și mai mult misterul. Actualul premier a susţinut că nu a predat pentru că, după ce a dobândit gradul de conferenţiar, a devenit ministru și nu a mai avut timp pentru universitate. Pe lângă faptul că acest răspuns nu explică lipsa din aulă pentru perioada anterioară, cât a fost lector, se mai ridică o problemă: Tudose a câștigat concursul de conferenţiar în septembrie 2013 și a ajuns ministru de-abia în decembrie 2014. Au „curs” trei semestre în care putea „să se angreneze”, așa cum a afirmat Academia, și nu a făcut-o.
SRI a investit degeaba șase ani în Tudose
Rezumată, situaţia actualului premier în relaţie cu Academia stă în felul următor: școala de elită a SRI l-a pregătit trei ani pentru titlul de doctor (2007-2010), i l-a acordat, i-a tipărit o carte (cea suspectă de plagiat), l-a făcut lector (2011), apoi conferenţiar (2013); totul, pentru a putea trimite în faţa studenţilor un specialist în infrastructuri critice (reţele de transporturi, energie, informatice care pot deveni vulnerabile în faţa unor atacuri teroriste); specialistul, însă, a dat bir cu fugiții.
Școala doctorală SRI: 12,1% plagiate
Conform unui document oficial al instituţiei, redactat în 2016, conducătorii de doctorat ai Academiei SRI sunt, în majoritate, personaje asupra cărora planează controverse.
Plagiatori și propagandiști TV
Iată lista acestor conducători de doctorat: Gheorghe Toma (suspect de plagiat, conform articolului de ieri al RL), Constantin Onișor (conducătorul de doctorat al lui Tudose, teza susţinută de acesta, în 2010, fiind, de asemenea, suspectă de plagiat), Cristian Troncotă (un obișnuit al postului de știri RomâniaTV; în 2014, fiica lui, Miruna, a câștigat un post de cercetător știinţific gradul III la Academie, președintele comisiei de concurs fiind Gheorghe Toma), Constantin Romanoschi, Teodoru Ștefan (și el semnatar al volumului cu probleme de etică semnat și de Tudose), Cristian Barna, Irena Chiru, Marian Sebe și Ella Ciupercă. Pe această listă s-a aflat și controversatul politician Gabriel Oprea, care a renunţat la această calitate, prin demisie, în 2015.
Presa dezvăluise anterior faptul că mai mulţi doctoranzi ai acestuia plagiaseră, el însuși fiind suspect de aceeași încălcare a regulilor academice. În final, plagiatul la Oprea a fost stabilit oficial și el și-a pierdut titlul de doctor.
10 doctorate din 82, plagiate
Sistemul de acordare a doctoratelor de la această Academie a indicat grave carenţe și o lipsă totală de onestitate: politicieni de rang înalt și șefi din Justiţie primeau acest titlu în condiţiile în care aveau teze plagiate. Nouă dintre acești doctoranzi (Bogdan Licu – prim-adjunct al procurorului general al României, actualul premier Mihai Tudose, fostul primar de sector Neculai Onţanu, Radu Stroe – fost ministru, Daniel Andrei Moldoveanu – șef al Comunităţii Naţionale de Informaţii, fostul ministru Mihai Stănișoară, Loredana Radu – nepoata lui Gabriel Oprea, Adela Popescu (Neagu) – fosta secretară a lui Oprea la Ministerul Apărării Naţionale, Romeo Raicu, fost președinte al Comisiei Parlamentare de Control al SIE) au depus, în martie 2016, cereri de renunţare la titlul de doctor, dar acestea nu au putut fi aprobate pentru că nu există cadrul legislativ necesar. Opt dintre ei îl avuseseră drept conductor de doctorat pe Oprea, iar unul (Tudose) pe Onișor. Ulterior, a fost descoperită a zecea teză cu probleme de etică, tot la Oprea: cea a judecătoarei Florica Diaconescu. În acest caz, Academia a retras lucrarea din bibliotecă și a sesizat CNATDCU.
Cum, între 2011 și 2016, la -această Academie au fost acordate 82 de titluri de doctor, iar în 10 dintre acestea s-au încălcat regulile de etică, rezultă un „rateu” de 12,1%, drept pentru care mulţi s-au întrebat dacă se mai justifică funcţionarea acestei școli doctorale.
Articol în „Incisiv de Prahova“
Una dintre operele academice ale lui Tudose poate fi citită într-un mediu mai puţin obișnuit: site-ul publicaţiei „Incisiv de Prahova”, loc unde sunt postate, în cheie conspiraţionistă, o sumedenie de articole dedicate Justiţiei și serviciilor secrete. Articolul „Controlul civil și democratic asupra intelligence-ului modern – noi provocări” a fost scris de actualul premier în perioada de doctorat și abordează tema intens vehiculată în zilele numirii sale la Palatul Victoria: legăturile dintre politicieni și serviciile de informaţii. Iată ce susţinea Tudose în acest articol: „(…) Cele mai multe dintre noile democraţii trebuie să se preocupe mai mult pentru a crea de la început un cadru legal clar, explicit și cuprinzător pentru activităţile de informaţii, în caz contrar, serviciile de informaţii nu se vor afla niciodată sub un real control politic și democratic. (…) Prin consolidarea democraţiei, conducerea politică trebuie să hotărască dacă și când/cum serviciile de informaţii militare trebuie să fie înlocuite (parţial/total) cu agenţii/structuri civile. (…) În cadrul democraţiilor mai firave, un mare număr de politicieni și cetăţeni își imaginează că serviciile de informaţii ar trebui să fie omniprezente, oportune, corecte, obiective, dar să aducă și date și dovezi care să susţină informaţiile prezentate și presupunerile/estimările formulate. Totodată, în opinia acestora, serviciile de informaţii nu trebuie să fie costisitoare și să respecte în totalitate drepturile omului. Acestea nu sunt așteptări într-o deplină cunoștinţă de cauză, ci, mai degrabă, un fel de proiecţie personală/comună, opusă a ceea ce înseamnă astăzi intelligence modern. (…) În relaţia dintre serviciile de informaţii militare și conducerea politică civilă este necesară stabilirea unui echilibru între independenţa profesională a cadrelor de informaţii și autoritatea factorului politic”.
Academia SRI, vechime de 25 de ani
Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” a fost înfiinţată în 1992, fiind subordonată Serviciului Român de Informaţii. Este o instituţie militară de învăţământ superior și are drept scop „creșterea performanţei și asigurarea competitivităţii capitalului uman al Serviciului și al altor instituţii din cadrul sistemului de securitate naţională, beneficiare ale activităţilor de învăţământ” din Academie. Este compusă din Facultatea de Informaţii, Facultatea de Studii de Intelligence, Școala Doctorală, Colegiul Naţional de Informaţii, Departamentul de Limbi Străine, Departamentul de Învăţământ la Distanţă, Institutul Naţional de Studii de Intelligence, Centrul Naţional de Modelare și Simulare în Intelligence, Secretariatul Academiei, în cadrul căruia funcţionează Biblioteca Centrală și Editura Academiei, centre de perfecţionare a resurselor umane.
Un profesor SRI a fost recepţioner în 2015
Spre deosebire de alte instituţii de învăţământ superior, Academia nu are pe site secţiuni dedicate numelor cadrelor didactice din facultăţi, ci doar o secțiune a șefilor. RL a aflat, totuși, că aici predau conferenţiarii Iulian Fota, consilier prezidenţial, și Mihail Bălan, fost ofiţer operativ SRI între 1994 și 2010, lectorul Daniela Elena Mitu, cadru militar în SRI din 2004, când avea 24 de ani, conferenţiarul Ana Ligia Leaua, consilier al directorului SRI, lectorul Adrian Victor Vevera, fost ofiţer la „Doi și-un sfert” și director al Consiliului de Administraţie de la Transelectrica.
În 2016, un post de asistent la Academie a fost câștigat de Silviu Valentin Petre, fost angajat, între 2008 și 2009, al FACIAS, o organizație neguvernamentală sponsorizată de patronul Intact Group, Dan Voiculescu. În 2015, după ce a rămas fără funcţia de cercetător la Centrul de Studii Est-Europene și Asiatice din cadrul SNSPA, acesta a fost recepţioner la hotelurile „Visconti” și „Dan” din București. Printre atribuţiile lui Petre, conform CV-ului personal, au fost „pregătit mic dejun” și „făcut curăţenie”. O bună parte dintre cadrele didactice au fost anterior profesori de liceu, așa cum este și cazul brăileanului Mihai Șerban, care, pe deasupra, a îndeplinit și funcţia de lider sindical.
Volum plagiat 60%, alături de nume mari din SRI
RL a dezvăluit ieri că o carte semnată în 2009 de Tudose, alături de trei șefi din SRI, este suspectă de plagiat și autoplagiat. Cazul cel mai flagrant este legat de cinci capitole preluate, fără a se indica sursa, din-tr-un volum apărut cu patru ani mai devreme.
Unul dintre cei patru autori ai cărţii cu probleme este generalul Gheorghe Toma, fost prorector al Academiei Naţionale de Informaţii. Ceilalţi au fost Teodoru Ștefan, rector al Acade-miei, și Florian Severin Lungu, fost șef SRI Brăila. La concursul din 2013, președinte al comisiei de concurs care i-a acordat lui Tudose postul de conferenţiar a fost același Toma care, anterior, îi fusese conducător de doctorat lui Lungu.
