Numai cine nu a vrut nu a închiriat plaje anul acesta – este o concluzie trasă după ce am studiat lista firmelor care au administrat, în 2015, plajele din cele mai importante stațiuni ale României: Mamaia, Neptun, Olimp, Venus și Vama Veche.
Închirierea plajelor este o afacere mult mai bună pentru firmele private decât pentru statul român. Acestea sunt închiriate de către Administrația Bazinală de Ape Dobrogea-Litoral societăților comerciale care doresc și care participă la licitație, acolo unde există mai mult de o cerere.
”Suma încasată de către ABADL, în anul 2015, aferentă contractelor de închiriere plajă este de 10.536.000 lei, fără TVA, din care 50% reprezintă venit la bugetul statului”, a precizat, la o solicitare a „României libere“, George Papari, directorul instituției. Practic, bugetul de stat este mai mare cu 5.268.000 de lei, excluzând TVA, de pe urma acestei activități, adică aproape 1,2 milioane euro. Jumătate din sumă rămâne la dispoziţia ABADL, pentru realizarea lucrărilor de întreţinere şi conservare a plajelor. ABADL a reușit să închirieze 1.452.000 mp de plajă, în anul 2015. Alți 108.000 mp au fost scoși la licitație, dar nimeni nu a fost interesat. ”Prețurile ofertate de agenții economici pentru atribuirea contractelor de închiriere sunt de la 1,20 lei/mp la 15 lei/mp”, a precizat George Papari.
Administratori fără nici un fel de expertiză
Numai cine nu a vrut nu a închiriat plaje anul acesta – este o concluzie trasă după ce am studiat lista firmelor care au administrat, în acest an, plajele din cele mai importante stațiuni ale României: Mamaia, Neptun, Olimp, Venus și Vama Veche. Aici există 118 sectoare de plajă, administrate de 115 firme. Cea mai mare bătaie a fost în Mamaia, unde au fost desemnați 90 de câștigători în urma licitațiilor. Pe listă apar firme care nu au nici un fel de legătură cu turismul. Printre ele se numără, de exemplu, societăți comerciale care au ca obiect principal de activitate ”spălarea și curățarea articolelor textile și a produselor din blană” (Eco Flower Activ SRL), ”comerțul cu amănuntul al echipamentului pentru telecomunicații în magazine specializate” (Activ GSM 2004 SRL), activități de consultanță pentru afaceri și management, comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, comerț cu ridicata al aparatelor electrice de uz gospodăresc, al aparatelor de radio și televizoarelor, comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, în magazine specializate, activități generale de curățenie interioară a clădirilor.
Pentru ca babiloniada să fie completă, mai întâlnim în listă operatori portari specializați în manipularea mărfurilor, agenții de publicitate, societăți care se ocupă de editarea ziarelor, dar și firma care s-a ocupat în ultimii ani de ridicarea mașinilor parcate neregulamentar în municipiul Constanța (SC Litoral Connect SRL). În plus, deși majoritatea societăților sunt sau au punct de lucru în Constanța, unele dintre ele sunt din București sau din localități care nu au prea mare legătură cu marea, cum ar fi Vălenii de Munte, Blejoi, județul Prahova, Deva. Cele mai multe firme care administrează plajele sunt hoteluri, restaurante sau baruri.
Una din trei firme, pe pierdere
Am studiat bilanțurile financiar-contabile depuse de toate cele 115 firme la Ministerul Finațelor, în anul fiscal 2014. La 41 dintre ele am descoperit că anul s-a încheiat cu pierderi, adică la mai mult de o treime. Există chiar societăți care au lucrat de la înființare numai pe pierdere. Este vorba, de exemplu, despre Sarkis&Son SRL, care are ca obiect de activitate activități de consultanță pentru afaceri și management și care administrează o plajă în Mamaia. Firma a înregistrat pierderi de 104.750 de lei în 2014, de 118.472 de lei în 2013, de 15.092 lei în 2012 și de 2.131 lei în 2011. În 2010 a fost înființată. Societatea a câștigat licitații pentru plaje și în anii trecuți, potrivit documentelor ABADL. În 2013 a obținut chiar un punctaj aproape de maxim, adică 99,10 puncte.
Circa 200.000 de șezlonguri pe tot litoralul
Spuneam că ABADL a reușit să închirieze anul acesta 1.452.000 mp de plajă. Potrivit Ordinului nr. 1.204 din martie 2010 pentru aprobarea Normelor metodologice privind autorizarea plajelor în scop turistic, suprafața sectorului/subsectorului de plajă folosită pentru închirierea șezlongurilor și umbrelelor trebuie să fie de maximum 70% din suprafața totală închiriată, diferența reprezentând-o zona destinată plajei pe nisip. În norme se spune clar că zona pentru cearceafuri trebuie să aibă deschidere la apă. De asemenea, se stipulează că suprafața minimă de plajă asigurată pentru o persoană trebuie să fie de 5 mp (sau 6 mp, în cazul hotelurilor de 4 și 5 stele). La un calcul aritmetic rezultă că șezlonguri s-au putut amplasa, anul acesta, pe o suprafață de 1.016.040 mp. Dacă luăm în calcul o medie de 5,5 mp (desi hotelurile de lux sunt rare pe litoral), rezultă un număr de 184.800 de șezlonguri. Cum pe multe plaje nu s-au respectat dimensiunile minime, putem vorbi cu siguranță de 200.000 de șezlonguri amplasate pe plaje.
O afacere de 40 milioane euro
Bugetul de stat încasează 5 milioane de lei din închirierea plajelor. Pentru operatori, cifra de afaceri este însă mult mai mare. Un șezlong s-a vândut, în timpul zilelor săptămânii, cu cel puțin 15 lei, în Mamaia, iar în weekend cu minimum 20 de lei. Aici vorbim de cele de plastic. Pentru cele de lemn, prețurile au fost de 35 de lei în weekend, în medie. Baldachinele amplasate în zonele de fițe au fost și mai scumpe. La un preț mediu de 20 de lei și la o singură închiriere pe zi, rezultă o cifră de 4.000.000 de lei pe zi. Sumă la care nu se adaugă și produsele vândute la beach-bar-uri. Cu 40 de zile la capacitate maximă, vorbim despre o cifră de afaceri care se apropie de 40 milioane euro.
Unul dintre operatorii de plajă spune că și cheltuielile sunt mari: ”Un șezlong de plastic îl cumpăr cu 100 de lei, dar cele de lemn de brad sunt 50 de euro. Pentru lemn de alte esențe, prețul poate ajunge și la 150 – 200 de euro”. Se adaugă bani pentru personal și pentru dotările obligatorii. Cu toate acestea, plajele reprezintă o afacere foarte bănoasă. În ciuda controalelor ANAF, mulți dintre operatori nu au eliberat bonuri fiscale pentru toate șezlongurile, lucru confirmat de turiști.
Pentru (unii) hotelieri este o cheltuială, nu o afacere
Hotelurile care se respectă, de obicei cele de patru și cinci stele, oferă gratuit șezlonguri clienților proprii. În cazul acestora nu se poate vorbi despre o afacere propriu-zisă. ”Este clar că nu putem caza oameni în hotel fără să le oferim posibilitatea de a sta la plajă. De aceea închiriem plaja din fața hotelului, dar o oferim gratuit clienților”, spune managerul unui hotel de patru stele din Mamaia. De fapt, hotelierii au grijă să includă acest preț în costul camerei. Există însă și hoteluri de patru stele care nu mai au plajă proprie. Un alt manager ne-a explicat că pentru el nu era rentabil. A vrut să închirieze de la un operator de plajă, pentru tot sezonul, un număr de șezlonguri, dar nu a găsit pe nimeni dispus, nici măcar cu plata în avans, pentru că operatorii pot închiria șezlongurile de mai multe ori pe zi.
Cine sunt operatorii
Cum multe din hotelurile de pe litoral aparțin unor oameni de afaceri celebri, așa se face că plajele din fața acestora au ajuns să fie operate de firmele pe care le controlează. Așa se întâmplă în cazul lui Gheorghe Hagi sau al celui mai bogat constănțean, Gabriel Comănescu. Pe listă mai întâlnim pe Josef Goschy, unul din cei mai mari prorietari de hoteluri din România, dar și printre cei mai controversați, dar și firma InterAgro a lui Ioan Niculae, aflat după gratii. Alții, deși nu au afaceri directe în turism, au investit în domeniu. Sorin Greavu, un operator din Portul Constanța, închiriază plaje de ani buni.
De o plajă se ocupă vara și fiul lui Radu Mazăre, dar și firma Nisipuri SA, înființată de Radu Mazăre în 1998. Pe listă se află și Stelian și Maria Gheorghe. Stelian Gheorghe este acuzat, în dosarul Alinei Bica, de complicitate la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave, după ce ar fi primit peste 60 de milioane despăgubiri necuvenite de la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor.
Cluburile și-au albit profiturile
Potrivit ANAF, cinci cluburi de pe litoral au înregistrat, în lunile mai-iulie, încasări de 13.704.620 lei, față de 7.765.949 lei în perioada similară a anului trecut, adică o diferență de 5.938.671 lei. Tendința o păstrează pe cea de anul trecut, când firmele care administrează cele mai importante cluburi de pe litoral au început să treacă pe profit în bilanțuri. Astfel, dacă Vincast Invest SRL, care deține clubul Le Gaga, din Mamaia, dar și Le Gaga și Bamboo din București, au raportat pentru 2013 un profit de 551.000 de lei, dar și datorii de 657.000 de lei, conform portalului vrajitorul.eu, în 2014 profitul a crescut la 1.151.438 lei, iar datoriile s-au redus la 402.752 lei. În anii trecuţi, Vincast Invest SRL a raportat pierderi la Ministerul Finanţelor: 3.229 lei în 2010; 2.735 lei în 2011 şi 3.254 lei în 2012. În 2013, SC Exit Events SRL, administratorul clubului Ego, a înregistrat o pierdere de 798.000 de lei, după ce în 2012 anunţase o pierdere de 269.000 lei și în 2011 una de 269.060 lei. În 2014, firma a înregistrat un profit de 319.472 lei.
TENDINȚĂ. Încasări mai mari pe tot litoralul
Anul acesta, încasările au fost mai mari pe tot litoralul. În primul rând, au fost mai mulți turiști care au cheltuit mai mult. ”Este o creștere de 12-15%”, ne-a spus proprietarul unui restaurant din Vama Veche. O parte din merit și-o arogă însă și ANAF, care spune că multe afaceri de pe litoral au înregistrat un adevărat miracol, afacerile crescând uimitor. ANAF a prezentat un top 10 al așa-zișilor manageri de succes de pe litoral. ”De exemplu, dacă în perioada mai-iulie 2014 unul dintre ei a fiscalizat 88.497 lei, în mai-iulie 2015 rapoartele caselor de marcat ale aceluiași club au înregistrat un uimitor 1.444.307 lei, ceea ce înseamnă o creștere de circa 1.500%. Este vorba despre un club din Mamaia.
