Judecătorii Curții Constituționale (CCR) au decis că legea potrivit căreia aleşii condamnaţi cu suspendare nu îşi pierd mandatul contravine Constituţiei. Decizia CCR blochează o încercare a Parlamentului de a-i scăpa pe aleșii locali după ce Legislativul intrase în război cu Președinția și Înalta Curte.
Curtea Constituțională a decis, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea făcută de președintele Klaus Iohannis la legea privind statutul aleșilor locali, astfel încât cei condamnați cu suspendare își vor pierde și ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnați cu executare.
”Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu și că soluția pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcției de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechități”, a declarat Valer Dorneanu, președintele interimar al Curții Constituționale.
Curtea Constituțională a decis, ieri, cu unanimitate de voturi, să admită sesizarea făcută de președintele Klaus Iohannis la legea privind statutul aleșilor locali, astfel încât cei condamnați cu suspendare își vor pierde și ei mandatul, la fel ca cei care sunt condamnați cu executare.
”Am avut în vedere că s-a creat un regim discriminatoriu și că soluția pe care a ales-o Parlamentul ar fi deturnat scopul legiuitorului, acela de a apăra integritatea, responsabilitatea funcției de ales local. Suspendarea este tot o formă de executare a pedepsei. S-ar fi creat inechități”, a declarat Valer Dorneanu, președintele interimar al Curții Constituționale.
Explicațiile CCR
CCR explică decizia privind pierderea mandatului de către aleșii locali condamnați cu suspendare, precizând că o condamnare în sine determină pierderea integrităţii şi îl plasează pe alesul local în afara cadrului legal de exercitare a funcţiei, indiferent de forma pedepsei. ”Modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească nu este decât un mijloc de individualizare a executării pedepsei”, se arată într-un comunicat de presă al Curții Constituționale. Judecătorii argumentează că, dacă aleșilor locali condamnați cu suspendare nu le-ar înceta mandatul, acest lucru ar echivala ”cu un privilegiu creat acestora, împrejurare care este de natură să nesocotească prevederile art.16 alin.(1), (2) şi (3) din Constituţie (privind egalitatea în drepturi n.r.)”.
”Pe de altă parte, creează privilegii pentru persoane care exercită atribuţii de putere publică – consilieri locali şi judeţeni – şi care, alături de primari şi preşedinţi de consilii judeţene, se încadrează în aceeaşi categorie juridică a aleşilor locali, dar cărora nu li se aplică sancţiunea încetării de drept a mandatului”, precizează comunicatul CCR.
Potrivit judecătorilor CCR, prin adoptarea legii care prevede că aleșii locali nu-și pierd mandatele în caz de condamnare cu suspendare, hotărârile judecătorești de condamnare ar fi fost lipsite de efecte juridice.
Cazuri concrete
De ce este importantă interpretarea dată de CCR? O serie de aleși locali au fost condamnați cu suspendare și și-ar fi putut exercita exercita funcțiile, dacă legea votată de Parlament ar intra în vigoare. De exemplu, Mircia Muntean a câștigat pe 5 iunie, cursa pentru primaria din Deva din partea PSRO. Muntean a fost primar al Devei între 1996-2012 iar în septembrie 2013 a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu. Recent, Muntean a primit o condamnare de șase ani de închisoare cu executare. El a fost condamnat la doi ani pentru conducere sub influența băuturilor alcoolice, iar pedeapsa a fost contopită cu cea de patru ani de închisoare cu suspendare . Nici această sentință nu îl împiedică să fie primar întrucât nu este definitivă și Muntean a anunțat că va face recurs.
De altfel, și în trecut, aleșii locali profitau de chichițele legale. Potrivit legii privind statutul aleșilor locali (393/2004), aleșii locali își pierdeau mandatele, înainte de termen prin „condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate”. Aleșii locali aflați în această situație au susținut că trebuie să își piardă manadatele doar în cazul pedepselor cu executare, iar instanțele au emis decizii contradictorii. Un caz elocvent este cel al fostului primar din Slatina, Mirel Mina. În decembrie 2012, Mina a fost condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție. În februarie 2013, în Slatina s-au organizat alegeri parțiale, iar Curtea de Apel Craiova a decis că Mina poate să candideze pentru primărie iar acesta a câștigat alegerile. În martie 2015, prefectul l-a suspendat din funcție, ca urmare a arestării sale la domiciliu, fiind acuzat de trafic de influență într-ul alt dosar. În iunie, însă, el a revenit la primărie după ce măsura arestului la domiciliu a fost înlocuită cu cea a controlului judiciar. Ulterior, Mina și-a anunțat demisia pe o rețea de socializare.
Parlamentul a anulat o decizie a ICCJ
Abia în iunie anul trecut, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a emis o decizie potrivit căreia primarii condamanți cu suspendare își pierd mandatele. Decizia ICCJ a venit tocmai ca urmare a practicii diferite a instanțelor. După decizia ICCJ, aleșii locali au obținut depunerea unui proiect de lege, semnat de 16 parlamentari, pe baza căruia primarii, preşedinţii de consilii judeţene şi consilierii locali şi judeţeni pot să rămână în funcţiile deţinute în cazul în care sunt condamnați la închisoare cu suspendare. Potrivit legii, mandatul încetează doar atunci când aleșii locali sunt condamnați definitiv la închisoare cu executare. Senatul nu doar că a votat noua lege dar a și respins cererea de reexaminare trimisă de președintele Klaus Iohannis. În acest fel, decizia ICCJ a fost, practic, anulată.
CCR a amânat o decizie privind dezincriminarea conflictului de interese pentru şedinţa din 13 septembrie
