Bătălia dintre USL şi PDL se ascute iar, după ce, anticipând parcă decizia de miercuri a Curţii Constituţionale, democrat-liberalii au zgâlţâit scaunul lui Crin Antonescu de la Senat cu o nouă sesizare. Chiar dacă judecătorii le-ar da, din nou, câştig de cauză, pedeliştii ar repurta o victorie mai mult simbolică, în sensul că Vasile Blaga nu ar sta la şefia Senatului decât vreo două luni.
Iediat după ce judecătorii Curţii Constituţionale au anunţat că nici forma modificată a Ordonanţei de Urgenţă nr. 38/2012 nu corespunde Legii fundamentale (în sensul că nu pot fi scoase din sfera de acţiune a CCR hotărârile Parlamentului), democrat-liberalii şi-au dezvăluit atacul.
Prin vocea liderului senatorilor PDL, Cristian Rădulescu, ei au arătat că au depus încă de vineri o nouă sesizare la Curtea Constituţională în legătură cu modul în care a fost revocat din funcţie, de la şefia Senatului, Vasile Blaga.
O contestaţie de acelaşi fel a mai fost depusă de pedelişti la începutul lunii iulie, imediat după schimbarea fulger a preşedin-ţilor celor două Camere, dar judecătorii CCR le-au respins atunci sesizarea pe motiv că, între timp, Guvernul Ponta luase Curţii, prin ordonanţă de urgenţă, dreptul de a se mai pronunţa pe hotărârile Parlamentului.
Ulterior, odată declarate necon-stituţionale prevederile prin care se limitau atribuţiile CCR, majoritatea parlamentară a USL a modificat, în cele două Camere, controversata ordonanţă de urgenţă. Se pare însă că nici forma modificată nu este tocmai în regulă, după cum au decis judecătorii constituţionali miercuri.
Ce urmează
Dincolo de semnele de întrebare legate de capacitatea PDL de a anticipa decizia CCR de miercuri (în lipsa căreia sesizarea lor ar fi fost iar lipsită de temei), se pune întrebarea: la ce mai foloseşte să fie acum analizată schimbarea lui Vasile Blaga cu Crin Antonescu?
În primul rând, din punct de vedere juridic, este bine să se clarifice, pentru viitor, dacă a fost sau nu respectată procedura la revocarea lui Vasile Blaga. Alt-fel, se creează un precedent, precedent care va fi folosit, fără doar şi poate. Nu de alta, dar regulile au fost modificate din mers când majoritatea USL a forţat schimbarea lui Blaga. Să ne amintim doar că regula „preşedintele nu poate fi revocat decât de grupul care l-a propus”, apărată cu atâta străşnicie în cazurile Nicolae Văcăroiu (PSD contra Alianţa PNL-PD) şi Mircea Geoană (USL contra PDL-UDMR-UNPR), a devenit neimportantă şi neobligatorie în cazul lui Vasile Blaga. Iar CCR nu a mai avut ocazia să spună dacă USL a procedat sau nu corect pentru că, între timp, i s-a luat această prerogativă.
În al doilea rând, dacă judecătorii constituţionali ar da câştig de cauză PDL şi ar decide că Vasile Blaga nu a fost revocat corect, democrat-liberalii ar repurta o victorie. Una mai mult de imagine, însă, dat fiind că până la alegerile parlamentare nu mai este prea mult, iar după alegeri se va reconfigura tot Legislativul. O decizie favorabilă le-ar servi mai mult democrat-liberalilor în a-şi susţine teoria „loviturii de stat”, în special în faţa partenerilor europeni. Ipoteza a fost confirmată de prim-vicepreşedintele PDL Mihai Stănişoară: „Şi chiar dacă o zi se mai duce Blaga la Senat, asta arată că întreg acel demers a fost unul prin care s-au atacat ordinea şi statul de drept în România”.
Nu în ultimul rând, dacă ar fi reînscăunat în fruntea Senatului, Vasile Blaga ar putea crea probleme suplimentare USL, dat fiind că printre atribuţiile preşedintelui Camerei Superioare se numără şi convocarea Biroului Permanent şi conducerea lucrărilor.
Aceste atribuţii ar putea căpăta şi mai multă importanţă în perspectiva alegerilor parlamentare, în pregătirea cărora este posibil să avem în Parlament o avalanşă de proiecte de lege populiste.
De asemenea, şefia Senatului este crucială, după cum s-a văzut, în caz de suspendare a preşedintelui României. Un astfel de scenariu este însă catalogat drept imposibil până la alegerile din 9 decembrie.
Roberta Anastase, tratament diferit
Dacă în cazul lui Vasile Blaga sesizarea CCR s-a produs „preventiv”, după cum a caracterizat Mihai Stănişoară, în cazul Robertei Anastase de abia luni se va discuta în conducerea partidului. Faţă de actualul şef al PDL, Anastase se încadrează însă, mai degrabă, la capitolul „vulnerabilităţi” ale PDL, aşa că democrat-liberalii analizează în ce măsură le-ar servi cu adevărat să se lupte pentru scaunul acesteia.
Tot în categoria hotărârilor Parlamentului pe care PDL le-ar fi dorit în iulie atacate la CCR se numără şi cea referitoare la revocarea Avocatului Poporului. Între timp, odată încheiat episodul furtunos al suspendării lui Traian Băsescu, democrat-liberalii şi social-liberalii par să fie mai degrabă deschişi la negocieri, funcţia fiind ocupată interimar de social-democratul Valer Dorneanu.
