După promulgarea actului normativ, creditele imobiliare ipotecare se vor scumpi, iar locuinţele se vor ieftini, consideră analiștii că sunt cele două efecte asociate proiectului.
Camera Deputaților a adoptat, miercuri, pe articole, controversatul proiect al legii dării în plată, după ce acesta fusese trimis o dată la reexaminare de către președintele Klaus Iohannis. 207 voturi de deputați au votat “pentru”, doar unul a fost împotrivă și unul s-a abținut. Prinde modificările adoptate ieri se numără faptul că programul “Prima Casă” a fost scos de sub incidenţa acestei legi, iar plafonul de dare în plată (până la care o locuință poate fi returnată băncii) a fost ridicat la 250.000 de euro. Actul normativ se va aplica la credite pentru locuinţe sau terenuri cu destinaţie de construcţie de locuinţe, tuturor celor cu credit contractat, inclusiv celor ce au intrat sau au trecut prin executarea silită.
Analistul imobiliar Ion Radu Zilişteanu, profesor universitar de finanţe-bănci, a explicat pentru România liberă că în noile condiții băncile vor scumpi creditele imobiliare ipotecare, pe care le vor da mai greu. “Vor fi acum mult mai atente la evoluţia pieţei şi la procedura de încadrare a clienţilor în clasa de risc. Probabil îşi vor constitui metodologii de identificat posibila intenţie a individului de a da casa în plată. Băncile vor fi foarte atente la numărul de dări în plată. Dacă vor fi 10 într-un an, vor mai relaxa condiţiile (avansul, dobânda etc.), dar dacă vor fi 10.000 anual, vor înăspri mai mult condiţiile”, a explicat Ion Zilişteanu.
Faptul că legea acționează retroactiv, adică pentru creditele care sunt deja în vigoare, este “materie pentru Curtea Constituţională”, consideră analistul. “În al doilea rând, apare o retroactivitate pe baza unor chestiuni încheiate juridic – cei executaţi silit, prin lege, au şansa să nu mai datoreze nimic băncii, ceea ce este şi mai grav”, a precizat acesta.
Al treilea cap de pod la contestarea constituţionalităţii actului normativ e atacul la dreptul de proprietate al deponenţilor cu depozite la bănci, din care s-au acordat creditele. “Nicolae Cinteză, director în Banca Centrală, spunea că deponenţii riscă, în loc să li se înapoieze depozitul pe care îl au în bancă, să primească acasă o clanţă, o uşă sau o ramă de geam”, a explicat Ion Radu Zilişteanu.
Analistul prevesteşte că băncile vor ridica excepţia de neconstituţionalitate chiar la primul caz de dare în plată apărut. “Am informaţii din mediul bancar, aceste lucruri se pregătesc. Ca să nu mai piardă timp, în răgazul scurs de la înapoierea de către preşedinte a legii la Parlament, băncile s-a pregătit să contracareze consecinţele legii”, a precizat acesta.
Categorii de credite ce vor fi influenţate
Marea noutate a actului normativ, așa cum a fost adoptat ieri de Camera Deputaților, este că programul “Prima Casă” nu e în actul normativ. Efectele? Bune mai ales pentru cei tineri, ce nu au apucat să strângă un avans consistent pentru contractarea unui credit ipotecar, explică analistul, detaliind că “Prima Casă va continua dacă vrea Guvernul, adică dacă acesta va continua să aloce fonduri pentru acest tip de garantare. Preţul creditului Prima Casă nu este format pe piaţă, e decizia administrativă a statului, nu se supune regulilor de piaţă privind formarea dobânzii, în funcţie de ROBOR”.
Dar ce categorii de credite vor fi influenţate? Evident, cele imobiliare ipotecare, fără programul “Prima Casă”. Acestea, a explicat Ion Radu Zilişteanu, se scumpesc pe două paliere: prin mărirea avansurilor (câteva bănci deja le-au şi mărit) şi a dobânzilor, ce trebuie să includă un nou risc –al dării în plată. “Pentru beneficiul unora, care o să-şi dea în plată casele, va suferi toată lumea ce vrea să ia un credit. Piaţa imobiliarelor ipotecare va fi mult mai scumpă şi restrictivă. Cererea solvabilă (a celor ce vor şi pot să facă credite de acest tip) va scădea. Astfel, preţul va scădea şi el. Cât? Nu ştim, depinde câte credite vor fi date în plată”, a precizat acesta pentru “România liberă”.
O mai mare scădere a preţului locuinţelor se va produce şi prin faptul că locuinţele din darea în plată, prin efectul legii, vor intra în proprietatea băncii, care se va strădui să le vândă cât mai rapid. “Efectul pervers va fi mărirea ofertei existente pe piaţă. Cei mai avantajaţi vor fi cei ce vor reuşi să-şi facă credite Prima Casă, pentru că ele vor fi la fel de scumpe ca până acum şi mai mici decât până acum”, a Ion Radu Zilişteanu.
Expertul nu crede că există posibilitatea unui verdict de neconstituţionalitate dat de CCR, privind o discriminare la plafonul de 250.000 de euro stabilit. “Având în vedere caracterul de lege socială, acesta este dat tocmai de această limită stabilită. Nu pot fi discriminaţi cei cu credite peste 250.000 de euro, în raport cu beneficiarii la credite mai mici”.
În schimb, legea insolvenţei persoanelor fizice e mult mai raţională, pentru că, spre deosebire de cea a dării în plată, are mecanisme foarte precise, prin care se desfăşoară procedura de insolvenţă a persoanei fizice. “La legea aceasta, va apela cel ce nu vrea să îşi dea imobilul în plată, ci doreşte să locuiască în el. Cere insolvenţa ca să i se reeşaloneze datoriile. Cel ce a cumpărat pe vârf de preţ casa în anul 2008 şi vrea să scape de ea va folosi darea în plată”, crede analistul.
