Comisia parlamentară privind Statutul deputaţilor şi senatorilor a decis ieri că Valeriu Zgonea îşi pierde funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor automat după ce a pierdut sprijinul politic al grupului care l-a propus în funcţie, a anunțat președintele comisiei, Bogdan Niculescu-Duvăz (PSD).
„În ce îl priveşte pe domnul Zgonea e relativ simplu, pentru că în statut, adică în Legea 96, care e lege organică, figurează la articolul 32 în mod clar la retragerea sprijinului politic pierderea automată a postului pe care l-a obţinut prin sprijin politic. Nu se votează nimic şi se informează plenul după ce Birourile Permanente reunite, pentru că se folosesc instrumentele Camerelor reunite, pot să constate că s-au respectat condiţiile despre care am vorbit la articolul 32, alineatul 3”, a explicat acesta.
Practic, în interpretarea PSD, pentru revocarea lui Valeriu Zgonea nu ar fi necesară modificarea regulamentului și nici un vot al plenului Camerei Deputaților. Și aceasta, cu toate că Valeriu Zgonea a ajuns președinte prin votul respectiv.
Însă nu este clar dacă avizul comisiei de statut a fost dat în condiții regulamentare. Din Comisie fac parte opt parlamentari, iar cvorumul de ședință este de cinci parlamentari. În sala comisiei s-au aflat la ora ședinței, patru deputați, și cu toate acestea Bogdan Niculescu Duvăz a susținut că s-au înregistrat cinci voturi pentru și unul împotrivă. În varianta sa, unii membri ai comisiei ar fi venit „mai devreme” și „și-ar fi lăsat votul”, după care au plecat pentru că „aveau altă treabă”. Unul dintre cei menționați a fost chiar colegul său din PSD, Florin Iordache, care în acel moment era la Biroul Permanent, deci la o altă ședință. Însă, surpriză: Florin Iordache a susținut că Duvăz „nu a înțeles bine” ce s-a discutat în comisie și a afirmat că parlamentarii au stabilit doar că vor formula „un punct de vedere” care să fie votat, ulterior, într-o ședință care să fie regulamentară, adică să fie cvorum.
Practic, variantele celor doi social-democrați se contrazic și la ora închiderii ediției nu era clar dacă a existat sau nu o decizie a comisiei care să fie înaintată birourilor reunite. La rândul său, Mircea Toader (PNL), care a votat împotrivă, a afirmat că, în momentul în care a părăsit sala, erau prezenți trei deputați – Duvăz, plus Marton Arpad (UDMR) și Iubram Iusein (Minorități).
În scrisoarea adresată Comisiei pentru statut, social-democraţii au invocat articolul 32, alineatul 2, din Statutul deputaţilor şi senatorilor, care prevede că „pierderea sprijinului politic de către deputat sau senator atrage de drept încetarea calităţii de titular al oricărei funcţii obţinute prin susţinere politică”. Prevederile invocate de PSD vin, însă, în contradicție cu regulamentul Camerei Deputaților, potrivit căruia președintele instituției poate fi revocat doar de grupul parlamentar căruia îi aparține.
Or, Valeriu Zgonea a fost exclus din PSD și are statut de deputat neafiliat. De asemenea, regulamentul, care are caracter de lege, prevede că revocarea președintelui se poate face doar prin votul plenului. Inițial, președintele PSD, Liviu Dragnea, anunțase că social-democrații vor propune modificarea acelui regulament, astfel încât președintele instituției să poată fi revocat din grupul parlamentar care l-a propus.
De ce a renunțat PSD la acest scenariu? Modificarea regulamentului Camerei Deputaților risca să fie o procedură de durată, în condițiile în care majoritatea deputaților nu prea mai sunt prezenți, fiind implicați în campania pentru alegerile locale. De asemenea, ar fi putut apărea surprize la votul pentru revocarea lui Zgonea, care are caracter secret. Acum, însă, încurcăturile în care au intrat social-democrații sporesc șansele unei contestații la CCR. Și aceasta pentru că regulamentul intră în contradicție cu Statutul parlamentarilor. Însă, articolul din regulament se referă explicit la președintele Camerei, în timp ce cel din statut are caracter general.
Fostul premier Victor Ponta este favorit să preia scaunul lui Valeriu Zgonea, după ce acesta va fi revocat de PSD.
