În afara posturilor în Executiv şi în teritoriu, UDMR pretinde USD, pentru asigurarea majorităţii necesare în Parlament, şi adoptarea unor proiecte esenţiale. Fie pentru minoritatea maghiară, fie pentru liderii UDMR.
Folosirea propriilor simboluri naţionale în spaţiul public şi înfiinţarea liniei maghiare, prin departamente separate, la UMF Târgu Mureş, sunt doar două dintre dorinţele mai vechi ale UDMR, din spectrul extinderii drepturilor minorităţilor naţionale.
Folosirea „în mod liber, în spaţiu public şi privat“ a propriilor simboluri care reprezintă idenitatea etnică, culturală, lingvistică şi religioasă a minorităţilor naţionale a fost introdusă şi în proiectul de revizuire a Constituţiei. Alineatul a fost însă declarat neconstituţional de judecătorii CCR, cu majoritate de voturi. Aceeaşi soartă au avut-o şi alte articole sau alineate introduse în proiectul de revizuire la solicitarea minorităţilor, precum cel care ar fi permis acestora să înfiinţeze, „potrivit Statutului minorităţilor naţionale adoptat prin lege“, organe proprii de decizie şi executive. Cum revizuirea Constituţiei a fost blocată prin ruperea USL (nu mai există majoritatea de două treimi necesară adoptării), maghiarilor le rămâne să încerce introducerea acestor prevederi în alte legi. Aşa ajungem la mult-discutatul Statut al minorităţilor naţionale, proiect de lege depus în Parlament în iunie 2005, discutat, abandonat, iar discutat, iar abandonat după cum UDMR s-a aflat sau nu la guvernare. Ultima dată, proiectul s-a aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor în septembrie 2012, când a fost retrimis la comisii pentru o săptămână. Acolo a rămas în condiţiile în care UDMR nu a mai fost cooptată la putere după alegerile generale din decembrie 2012. Reamintim că Statutul vorbea despre autonomie culturală, înfiinţarea unui Consiliu Naţional al Autonomiei Culturale (for catalogat de unele voci drept un parlament al minorităţii respective) şi despre imposibilitatea modificării limitelor unităţilor admnistrativ-teritoriale şi a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor care locuiesc acolo.
Nu în ultimul rând, liderii UDMR îşi mai doresc, după cum au trecut şi în protocolul semnat în 2012 cu liderii defunctei USL, „reprezentarea proporţională a cetăţenilor de etnie maghiară în diferitele instituţii, structuri deconcentrate şi instituţii la nivel judeţean şi local“.
Acord Bucureşti-Budapesta
Faţă de alte dăţi când şi-au negociat intrarea la guvernare, acum liderii UDMR plusează. De pildă, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, spune că extinderea drepturilor minorităţilor naţionale ar trebui să se facă nu doar prin legi obişnuite, care pot fi ulterior schimbate cu uşurinţă sau pot fi atacate la Curtea Constituţională, ci şi printr-un acord încheiat între Guvernul de la Bucureşti şi cel de la Budapesta. “Dacă se schimbă cursul politic, dacă vine un nou guvern, printr-o nouă ordonanţă o poate modifica pe cea veche şi iar ne trezim acolo de unde am pornit, adică nicăieri. Am convingerea că încheierea unui asemenea acord ar fi singura soluţie care nu ar putea fi desfiinţată de un nou guvern în cazuri precum UMF Târgu Mureş sau Legea învăţământului“, a explicat Borboly Csaba, printr-un comunicat de presă. Acesta a subliniat, totodată, că UDMR a avut „un oarecare rol“ în „procesul de dezmembrare a USL“ şi că „trebuie să profităm de această ocazie“.
Borboly indică şi o măsură concretă care ar trebui să fie luată de noul guvern până la alegerile europarlamentare: statul român să finanţeze Universitatea Sapientia, „necesară pentru afirmarea tineretului maghiar şi pentru păstrarea identităţii naţionale“.
Gyorgy Frunda, şef la Justiţie?
Mai puţin public, dar nu mai puţin insistent, reprezentanţii Uniunii urmăresc însă şi alte scopuri, care ţin mai puţin de minorităţi şi mai mult de lupta anticorupţie. Reamintim că surse ale României libere au relatat că liderii UDMR ar fi ridicat, în cursul negocierilor de până acum, şi problema unei noi încercări de modificare a Codului Penal. La fel ca în „marţea neagră“, s-ar viza redefinirea noţiunii de funcţionar public (în noul Cod Penal, cel intrat în vigoare la 1 februarie) astfel încât parlamentarii, primarii şi şefii de consilii judeţene să nu mai răspundă pentru conflict de interese şi alte infracţiuni. O astfel de amendare a Codului Penal este dorită şi de baronii PSD, care exercită mari presiuni asupra lui Victor Ponta.
În context, merită privită cu atenţie o informaţie vehiculată pe surse: Gyorgy Frunda ar putea prelua conducerea Ministerului Justiţiei. Fostul senator UDMR, devenit consilier onorific al premierului Ponta după ce a nu a intrat în Parlament la alegerile din decembrie 2012, s-a remarcat prin declaraţii acide la adresa DNA, ANI şi partenerilor strategici ai României care se declarau îngrijoraţi de încălcarea statului de drept de către USL. La vizita recentă a secretarului de stat adjunct american, Victoria Nuland, Frunda declara că România nu e „colonie“ a SUA şi că refuză ideea că oficialul „vine să inspecteze în România nivelul sau stadiul drepturilor omului, statului de drept şi al democraţiei“. Apoi, când Inspecţia Judiciară a apreciat că premierul Ponta a încălcat independenţa Justiţiei prin declaraţiile făcute după a doua condamnare a lui Adrian Năstase, Frunda s-a grăbit să apere „dreptul“ prim-ministrului de a critica Justiţia. Pe când se afla în Senat, la discutarea legii ANI, reprezentantul UDMR a impus amendamente de natură să lase Agenţia fără nici o putere de control al averilor politicienilor.
