Întâlnirea de la Iaşi dintre preşedinţii român, Traian Băsescu, şi moldovean, Nicolae Timofti, a avut un caracter pronunţat de urgenţă, justificat de situaţia creată în regiune de anexarea Crimeii de către Rusia şi de cererea făcută de autorităţile transnistrene de alipire la Rusia. Dincolo însă de aceste evenimente, pare că Traian Băsescu a dorit să îi transmită omologului său informaţii mai sensibile.
„Cu certitudine, probleme de securitate ale Republicii Moldova au fost analizate în discuţia pe care am avut-o cu domnul preşedinte Timofti şi, personal, i-am transferat informaţiile şi analizele noastre, pe care nu are sens să le facem sau nu pot fi făcute publice. În orice caz, România trage un semnal de alarmă cu privire la riscurile de securitate pentru Republica Moldova plecând de la realitatea din Transnistria şi motivaţiile care pot să apară în susţinerea separatiştilor din Transnistria, plecând de la referendumul care a avut loc în luna februarie în Găgăuzia, plecând de la atmosfera de la Bălţi sau la atmosfera şi dezbaterile din Regiunea Taraclia. Sunt puncte de instabilitate care pot fi utilizate împotriva stabilităţii Republicii Moldova. Cu certitudine, Guvernul Republicii Moldova, preşedintele Republicii Moldova vor găsi soluţii să gestioneze cu calm toate aceste lucruri, în aşa fel încât Republica Moldova să îşi poată urma drumul către UE”, a declarat preşedintele Traian Băsescu la conferinţa de presă comună împreună cu preşedintele moldovean, Nicolae Timofti, organizată ieri la Iaşi după întâlnirea de urgenţă a celor doi.
Întrebarea este „ce informaţii şi analize” deţine România despre „riscurile de securitate pentru Republica Moldova” pe care a fost nevoie să le comunice într-o reuniune faţă în faţă. Dacă era vorba despre o simplă informare cu privire la poziţia pe care o va exprima preşedintele în această seară la summit-ul UE sau dacă ar fi fost vorba despre un simplu „semnal de alarmă” general, fără informaţii specifice, Băsescu ar fi putut face acest lucru telefonic.
Faptul că a simţit nevoia să îl cheme pe Timofti la Iaşi este un semnal că România dispune de informaţii specifice despre eventuale provocări sau acţiuni în zonele sensibile unde agenţii Rusiei pot acţiona pentru a destabiliza Moldova.
Zonele amintite de preşedinte sunt Transnistria şi Găgăuzia, Bălţi şi Taraclia, două raioane care au votat masiv pentru comuniştii lui Voronin şi unde autorităţile locale s-au revoltat împotriva guvernului de la Chişinău după parafarea acordurilor de asociere la Uniunea Europeană.
Găgăuzia, o regiune discontinuă locuită de aproape 180.000 de turci creştinaţi, a votat recent într-un referendum ilegal împotriva parcursului european şi pentru aderarea la Uniunea Eurasiatică.
După anexarea Crimeii, atât Transnistria cât şi liderul găgăuz, Mihail Formuzal, au cerut la rândul lor alipirea la Rusia.
Băsescu nu pare că se teme de o provocare rusească difuză în Moldova, ci pare că ştie că o astfel de provocare se va produce: „Uniunea Europeană trebuie să înţeleagă că semnalele care au venit de mult din regiune trebuie tratate cu atenţie, pentru că expertiza despre regiune se află aici, nu pe malul celălalt al Atlanticului, ci pe malul Mării Negre.
Abordarea mea va fi, către colegii europeni: «Hai să nu credem niciodată, sută la sută, în promisiunile şi angajamentele Federaţiei Ruse», plecând de la premisa pe care noi o avem în analiză, şi am spus-o şi preşedintelui Timofti, că Federaţia Rusă
nu se va opri aici. Nu cred că nu va exista şi un pas următor, dar nu ştim când”.
Soluţia preşedintelui pentru securitatea Moldovei, pe care o va susţine astăzi la Consiliul European, este „accelerarea proceselor de integrare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.” „I-am promis domnului preşedinte Timofti că voi susţine că, în cel mai scurt timp, Republica Moldova să primească un astfel de orizont, o perspectivă europeană garantată”, a subliniat Băsescu.
Singura problemă este că în aceeaşi zi în care Băsescu va cere la Bruxelles statut de candidat la aderare pentru Moldova (ceea ce justifică participarea sa în calitate de şef de stat şi ridică întrebări asupra insistenţei lui Ponta de a o face el), la Moscova guvernul rus va „lua în discuţie” situaţia din Transnistria.
