Nici calitatile, nici defectele votului uninominal nu sunt exact cele care se spune ca sunt in dezbaterea noastra publica. Subiectul nu se poate discuta in format magazin sau de scandal. Daca se ajunge la referendum, cum ar fi normal, publicul trebuie sa stie exact ce alege. Intrebarea, unica, va putea propune doar una din formele de mai jos, la care electoratul se va pronunta prin DA sau NU. Cu riscul unor simplificari, o sa trec in revista pe scurt dezavantajele si avantajele in privinta celor trei forme de uninominal in discutie.
Sunteti de acord sa va alegeti reprezentantul pentru Senat, ca si pe cel pentru Camera, votand direct in circumscriptii uninominale, si nu pe liste, in doua tururi, daca nici un candidat nu intruneste majoritatea din turul intai? (Este o prima posibila intrebare la referendum care ar putea suna astfel.)
Forma propusa de PSD este vot majoritar in doua tururi de scrutin, ca la alegerile pentru primar. Are cel mai mare avantaj asupra formarii unei majoritati mai clare in Parlament. Acest proces de manufacturizare a unei majoritati se realizeaza prin supradimensionarea partidelor care intra in turul doi fata de cele eliminate din turul intai, care pot disparea complet de pe scena politica, cum se intampla in Franta cu Frontul National. Uninominalul in doua tururi elimina cel mai mare dezavantaj al votului majoritar, scaderea reprezentativitatii. In cazul in care candidatul tau iese din turul intai, te reorientezi in turul doi. Partidul cu care simpatizezi e obligat sa negocieze intre cele doua tururi de scrutin pentru sustinerea candidatilor ramasi in cursa si votantii sunt indemnati public sa se reorienteze catre un candidat sau altul, deci stii cu cine e aliat partidul tau si nu te poti trezi ca dupa alegeri se aliaza cu cine nu trebuie. Candidatii au circumscriptii clare, deci fiecare alegator simte ca are control asupra lor. In Franta, el functioneaza pentru ca exista un pact nescris prin care se evita alianta cu Frontul National, care are un procent asemanator cu Romania Mare. Pe aceasta regula informala, de buna cuviinta, ca nu se fac concesii extremismului, se bazeaza succesul sistemului. Ar merge asta la noi, unde oricine se face frate cu dracu’ ca sa treaca puntea? Mai exista riscul ca migratia sa fie stimulata. Cei alesi direct de electorat se vor considera posesorii votului popular, devenit un capital pe care il pot pune intr-o valiza si duce la alt partid. Azi, primarii migreaza de peste doua ori mai mult decat parlamentarii, care sunt alesi pe liste.
Sunteti de acord sa alegeti jumatate din cei care va reprezinta in Parlament – se poate spune in ce Camera – prin vot direct uninominal, iar jumatate indirect pe liste de partid? (Ar fi o alta varianta de intrebare.)
Formula propusa initial de ApD si sustinuta de Alianta este un vot mixt. Are avantajul ca pastreaza o proportionalitate decenta si ca jumatate din locuri se distribuie uninominal. Are dezavantajul ca tot partidul stabileste candidatul si ca circumscriptiile sunt formate din regiunile de dezvoltare, niste fictiuni statistice fara identitate. Influenta sa asupra formarii unei majoritati clare, de care avem mare nevoie, este mai slaba ca in sistemul PSD. Jumatate din locuri se pun tot pe liste. Ca si in sistemul precedent, riscul migratiei e mai mare ca azi.
Sunteti de acord ca, pe langa sigla de partid, sa va puteti alege reprezentantul dintre mai multi candidati ai aceleiasi formatiuni politice? (Ar putea fi a treia versiune.)
Formula propusa de Coalitia pentru un Parlament Curat – Alegeri Europene, in care sunt si ApD, si SAR, si alte organizatii, si care nu a fost adoptata pentru alegerile europene era de vot uninominal preferential optional, caruia i se mai spune "uninominal pe lista". La o circumscriptie in care partidului ii revine un loc, pe buletinul de vot vor fi doi sau trei candidati din acelasi partid, cei care vor sa candideze, si chiar votantul va hotari pe care il prefera. Votantii care nu-i cunosc pe candidati pot vota punand, pe partea stanga a paginii, stampila pe sigla de partid, ceilalti voteaza pe partea dreapta un candidat al acelui partid. Cine stampileaza doar partidul da de fapt votul indirect si candidatului din pozitia 1, pus acolo de partid. Cine vrea sa aiba un cuvant de spus in privinta candidatului stampileaza pe nr. 3 sau 4, pe cine prefera, si atunci acel candidat primeste votul. E singura formula in care candidatul nu este desemnat de partid, deci numarul total al candidatilor va fi mai mare. Formula nu place partidelor pentru ca stimuleaza competitia interna, desi candidatii pot fi triati prin reguli interne. Nu are impact asupra formarii unei majoritati, fiind o formula proportionala, dar in mod clar nu comporta nici un risc.
Riscurile acestor sisteme electorale sunt evidente. Dar ele sunt mult mai mici decat inainte de 2007. Romania europeana e o democratie stabila, chiar daca disfunctionala. NU mai conteaza daca votul avantajeaza un partid sau altul, vorbim de partide care fac parte din familii europene. Argumentele mele contra din perioada in care PSD avea 50% in sondaje si un asemenea vot ar fi adus un partid-stat pe scena politica nu mai sunt valabile astazi. Circumstantele s-au schimbat.
Nici o formula aleasa de noi nu va rezolva insa peste noapte problemele clasei politice, si mai ales cea principala, comportamentul profitor si iresponsabil al unei mari parti din ea. O sa ajute sa diferentiem mai bine intre cei onesti si ceilalti? Numai, si e un numai foarte mare, daca va exista un partid care va miza pe integritate si va avea grija sa fie mult mai curat decat celelalte. Dar, daca vreun partid ar avea acest curaj, el ar castiga mai mult si azi, chiar cu sistemul electoral actual.
Alina Mungiu-Pippidi, presedinte SAR
