Curtea Constituţională a decis, sâmbătă, cu majoritate de voturi, să respingă contestaţia PDL şi PMP pe tema învestirii Guvernului Ponta III. Judecătorii au considerat că această contestaţie este inadmisibilă deoarece facea referire la acordul politic între USD şi UDMR, ceea ce nu intră în competenţa CCR.
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean a a declarat, sâmbătă, înaintea şedinţei acestei autorităţi, că sesizarea PDL şi PMP referitoare la guvernul Ponta 3 “are obiect” şi că în procedura Curţii nu există “renunţarea la judecată”, informează Mediafax.
Citeşte şi PDL va respecta decizia CCR privind investirea Guvernului
Întrebat care ar fi consecinţele admiterii sesizării PDL-PMP, Zegrea a răspuns: “Noi nu facem scenarii, noi aplicăm Constituţia. Să facem ca lumea să fie conformă cu Constituţia. În rest, noi nu facem scenarii”.
Preşedintele Curţii a a menţionat că nu a găsit un precedent al situaţiei care trebuie soluţionată într-un alt stat al UE: “Lucrurile care se întâmplă la noi, în democraţiile consolidate nu se mai întâmplă”.
Sesizarea PDL priveşte neconstituţionalitatea modificărilor aduse în Parlament în componenţa Guvernului, şi nu mandatul premierului Victor Ponta. Democrat-liberalii şi-au axat argumentele pe faptul că Guvernul ar fi operat modificări asupra programului de guvernare fără ca acesta să fie validat de Parlament.
Astfel, PDL reclamă că acordul politic şi acordul de guvernare încheiat între USD şi UDMR aduc modificări programului de guvernare, iar documentul nu a fost înaintat pentru a obţine girul Parlamentului. Cu toate acestea, USD nu are în prezent vreo calitate juridică şi, implicit, acordurile semnate cu UDMR nu au o valoare juridică, ci una politică.
Citeşte şi: Semnele de întrebare ale acordului Băsescu-Ponta
În viziunea PDL, schimbarea programului de guvernare poate fi făcută fie printr-o redesemnare de premier, fie printr-o angajare a răspunderii în Parlament asupra unui program, “inclusiv de guvernare”.
“În situaţia în care s-ar dori modificarea sau completarea Programului de guvernare, în Constituţie sunt prevăzute două căi procedurale. Astfel, o primă cale presupune desfăşurarea procedurii constituţionale prevăzută la art.103 din Constituţie, prim-ministrul trebuind să îşi dea demisia. Ca urmare, modificarea sau completarea unui program de guvernare se poate face numai în condiţiile acceptării de către Parlament a unui nou program al Guvernului. În alte cuvinte, programul de guvernare nu poate fi modificat sau completat, decât prin aprobarea unui alt program de guvernare. O a doua cale este cea referitoare la angajarea răspunderii Guvernului asupra unui program, inclusiv de guvernare, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege, în condiţiile art.114 din Constituţie”, se arată în sesizarea PDL adresată CC.
De asemenea, democrat-liberalii afirmă că soluţia aleasă de majoritatea parlamentară, de a introduce în hotărârea Parlamentului precizarea că noul Cabinet îşi “asumă” programul de guvernare din 2012 şi angajamentele USL, încalcă prevederile Constituţiei.
Citeşte şi: Victor Ponta nuanţează înţelegerea cu Traian Băsescu
“În situaţia de faţă, nu a fost utilizată niciuna dintre cele două căi procedurale, şi ca urmare, completarea programului de guvernare acceptat în anul 2012 de către Parlament este neconstituţională, fiind astfel încălcate atât prevederile art.103 din Constituţie, cât şi cele din art.114 din Legea Fundamentală”, se arată în sesizarea PDL.
Analiza Curţii Constituţionale vine după ce preşedintele Traian Băsescu a acceptat să semneze decretele pentru numirea noilor miniştri ai Guvernului Ponta III. De altfel, decretele preşedintelui au fost emise în baza hotărârii Parlamentului, publicată între timp în Monitorul Oficial.
Iniţial, şeful statului afirma că aşteaptă decizia Curţii pe această speţă pentru a se hotărî, în funcţie de verdict, dacă îi numeşte pe noii miniştri.
Citeşte şi: Programul de Guvernare al cabinetului Ponta III a ajuns la Parlament
Totodată, Traian Băsescu a renunţat şi la posibilitatea de a solicita judecătorilor constituţionali soluţionarea unui conflict juridic legat de noul Cabinet Ponta, posibil conflict care însă a fost stins odată cu semnarea decretelor.
Astfel, în situaţia în care judecătorii Curţii Constituţionale ar constata neconstituţionalitatea hotărârii de învestire a noului Guvern, consecinţa ar putea viza valabilitatea decretelor prezidenţiale emise pentru numirea noilor miniştri, fapt care nu ar viza în mod direct mandatul de premier al lui Victor Ponta.
