Declaraţiile premierului Emil Boc făcute în plenul Parlamentului:
Scopul modificării Codului Muncii este, în primul rând, acela de a crea mai multe locuri de muncă în România, adică prin modificările pe care le propunem, pe de-o parte angajatorii vor putea angaja mai uşor, iar salariaţii vor putea găsi mai lesne locuri de muncă în România.
Lumea e în permanentă schimbare, iar realităţile ne-au demonstrat că avem nevoie de o modificare a Codului Muncii. Actual Cod al Muncii este din anul 2003, iar de atunci şi până acum au intervenit cel puţin două elemente noi care determină modificarea Codului Muncii.
Intrarea româniei în UE şi necesitatea de a pune în acord Codul Muncii cu directivele europene în materie. Criza economică globală ne-a demonstrat că avem nevoie de o mai mare flexibilitate a relaţiilor de muncă.
„Într-un sondaj realizat The World Economical Forum, România ocupă locul 114 din 139 de ţări în privinţa rigidităţii pieţei de muncă,” a spus Emil Boc. Cu alte cuvinte, în 114 ţări este mai simplu să ocupi un loc de muncă decât în România.
Diminuarea muncii la negru este un alt scop al Codului Muncii. Un om angajat la negru însemnă mai puţină protecţie pentru salariat şi mai puţine resurse la bugetul de stat. Un om fără contract de muncă nu are sprijin la şomaj, de asigurări de sănătate şi de pensie. Practic, el este dependent de asistenţa socială de stat, fară să aibă drepturile pe care în mod normal ar trebui să le aibă.
Avem un Cod al Muncii care nu permite dinamismul relaţiilor de muncă.
România deţine cea mai mică pondere a contractelor de muncă pe durată determinată din totalul contractelor. Ponderea în România este de doar 1,1% în timp ce media în UE este de 14%, cu un maxim în Polonia cu 27,1%.
Asta înseamnă că atunci când ai un proiect pe o durată determinată să poţi angaja o persoană pentru îndeplinirea acelui proiect. Durata contractului pe durată determinată va fi de 36 de luni în locul celor 24 de pâna acum, iar contractul va putea fi prelungit prin acordul părţilor dacă este nevoie.
Vom da posibilitatea ca angajatorul şi angajatul să aibă mai multe posibilităţi legale, dar se înăspresc pedepsele pentru cei care vor utiliza în continuare munca la negru.
Durata normală a zilei de lucru este şi va fi în medie de cel mult 8 ore. Actualul Cod al Muncii spune că durata maximă a timpului de lucru va fi 40 de ore pe săptămână, cu maxim 8 suplimentare. Pe anumite sectoare de activitate se poate calcula perioada de referinţă a mediei de 48 de ore pe perioade ce merg între trei şi 12 luni. Modificare cu care vine Emil Boc constă în fapul că durata normală a timpului de lucru săptămânal rămâne 40 de ore şi durata maximă va fi tot de 48 de ore (cu cele 8 ore suplimentare), însă calcularea mediei celor 48 de ore/săptămână se va face la patru luni de zile în locul celor trei cât era până acum.
Acest lucru se face pentru că există anumite domenii care au caracter sezonier, cum ar fi cel turistic şi construcţii şi este nevoie de o mai mare flexibilitate a programului de muncă. Pentru că una este să lucrezi în construcţii vara, şi alta e să lucrezi iarna.
Directiva europeană cu privire la timpul de lucru nu a fost încălcată, conform premierului. În articolul cinci, directiva europeană spune că statele membre iau măsurile necesare pentru ca orice lucrător să beneficieze în decursul unei perioade de şapte zile de o perioadă minimă de repaus de 24 de ore, la care se adaugă cele 11 ore de repaus zilnic. Codul Muncii din România acordă două zile consecutive de repaus săptămânal, iar prevederea este în avantajul angajatului, deoarece de două zile consecutive, adică de 48 de ore, în timp ce minimul impus de Directiva Europeană este de 36 de ore.
Un element de noutate pe care-l aduce Codul Muncii este cel legat de stabilirea obiectivelor de performanţă individuală şi a impunerii criteriilor de evaluare a acesteia. Este o nouă concepţie în privinţe relaţiilor de muncă. Încă de la începutul contractului de muncă fiecare angajator şi angajat ştiu două lucruri de bază: care sunt obiectivele de performanţă şi care sunt criteriile de evaluare a acestor obiective de performanţă. Astfel, dacă apare problema concedierilor colective, primul criteriu după care eşti apreciat este acela al performanţei la locul de muncă. Abia apoi intervin criteriile sociale.
Astăzi este invers. Au prioritate criteriile sociale, şi mai puţin criteriile de performanţă individuală. Mesajul trimis de premier este că dacă îţi faci treaba la locul de muncă, legea îi apără în orice situaţie.
În privinţa sporurilor de noapte, acestea vor fi mărite de la 15 la 25% din salariul de bază dacă timpul lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.
Pentru protecţia salariatului a fost introdus în Codul Muncii creşterea duratei preavizului de la 15 la cel mult 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de la 30 la 45 de zile pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.
În domeniul formării profesionale, pentru protecţia suplimentară a salariatului s-a introdus prevederea ca în cazul participării la cursuri de formare profesională din iniţiativa angajatorului şi în interesul imediat al acestuia, costurile trebuie să fie suportate de angajator.
În relaţia angajat – sindicat, modificarea constă în eliminarea anumitor neconcordanţe referitoare la reprezentanţii salariaţilor şi a organizaţilor sindicale. Au fost eliminate interdicţia de constituire a reprezentanţilor salariaţilor în cazul în care în unitate există cel puţin un membru de sindicat.
Angajatorii care vor avea peste cinci angajaţi la negru riscă să răspundă penal, iar amenzile vor fi de trei ori mai mari.
Numărul permiselor de muncă se stabileşte de Guvern şi este de maxim 8000 pe an, deci nu se pot aduce muncitori străini oricum şi oricând.
Stire în curs de actualizare.
