Prea Curat Corpul lui Iisus
In traditia ortodoxa, epitaful este un obiect de cult ce consta dintr-o bucata de stofa pe care e brodata o scena reprezentand punerea in mormant a lui Iisus Hristos. I se mai spune si aer sau pocovrat. Arta broderiei este demult si bine reprezentata in Romania, si multe manastiri si biserici pastreaza epitafuri care mai de care mai frumoase.
Un astfel de epitaf a primit in dar, la inceputul acestui an, Muzeul National al Agriculturii din Romania, cu sediul la Slobozia, de la bucuresteanul Aurel Preda, cunoscut in lumea colectionarilor de arta ca "Barba de la Calul Balan". Acest epitaf, de o valoare exceptionala, este de forma dreptunghiulara, prezentand central o scena infatisandu-i, de la stanga la dreapta si de sus in jos, pe: Sf. Ioan, Nicodim, Iisus Hristos, Iosif, Maria si Marta, Maica Domnului si Maria Magdalena. Toata scena este incadrata la partea superioara de urmatorul text: "JOSIF LUAND PRE CURAT CORPUL TEU, CU GIULGIU SI MIRESME INFASURANDU LU IN MORMANT NUOU LU A PUS". Acest motiv central este de forma ovala, cu dimensiunile maxime L1-110 cm si L2-78 cm. In cele patru colturi ale epitafului, de sus in jos si de la stanga la dreapta, sunt infatisati cei patru evanghelisti, in cercuri cu diametrul de 22 cm, dupa cum urmeaza: Marcu-Leul, Ioan-Vulturul, Matei-Ingerul si Luca-Taurul. Restul tesaturii este bogat ornamentat cu motive vegetale. Este brodata cu motivul vitei de vie si al spicului de grau. Sub oglinda din mijloc este inscris numele mesterului sau mesterei, ori poate al comanditarului, prescurtat "NACU". In cele patru colturi au fost aplicate benzi sub forma de gaica, in ochi cu lungimea de 25 cm, trebuincioase pentru scoaterea Sfantului Epitaf la Sfintele Sarbatori de Paste. Lipseste cea din stanga sus, iar celelalte trei au fost cusute de dublura, manual, cu ata rosie. Dublura este nefinisata, ea are o ruptura in partea de sus pe o lungime de 13 cm, si desprinsa pe o lungime de 40 cm. Partile brodate sunt realizate toate manual, in puncte de broderie plina, in puncte care imita "ripsul de urzeala" cu bataia de fire cablate, puncte de spic si puncte de prindere a accesoriilor metalice. S-au intrebuintat fire metalice de doua feluri, lamelate si rasucite cu miez si fire multicolore de bumbac, in josul oglinzii centrale, folosite pentru reprezentarea pamantului. Portiunile similare pielii umane – fata, maini, picioare – parului si interiorului cosciugului, sunt reprezentate pe piele zugravita in culori de ulei. Pentru scoaterea in relief a personajelor s-a intrebuintat sub piele un pat din fibre de bumbac alb. Este datat la inceputul secolului XX, si a fost realizat intr-un atelier manastiresc. Starea de conservare este satisfacatoare; are dublura ingalbenita si patata, fata cu portiuni degradate, in special cele pictate pe piele, bumbi profilati lipsa, si desprinsi pe unele portiuni, firele metalice sunt usor oxidate, deformata, si ii lipseste o gaica din stanga sus. A intrat imediat in restaurare, asigurata de specialistii de la MNAR. Cum muzeul are ca zestre si o bisericuta de lemn, monument istoric, epitaful si-a gasit aici cel mai bun loc. Directorul MNAR, Razvan Ciuca, si ceilalti muzeografi abia asteapta ca acest epitaf exceptional sa fie aratat si vizitatorilor.
Prefatand un admirabil album, intitulat "Broderia veche romaneasca", aparut la Editura Meridiane, Bucuresti, 1985, criticul de arta Vasile Dragut scria: "Din capul locului, este necesar sa spunem ca, departe de a fi simple accesorii decorative, broderiile vechi romanesti fac parte din categoria operelor de reprezentare, fie ca tineau de ceremonialul laic, fie ca, asa cum este cazul cu cele mai multe, participau la solemnul ceremonial liturgic, purtand povara unui dens continut simbolic. Avand de jucat un rol major in ceremoniile de curte sau in cele religioase, broderiile somptuoase romanesti din secolele XIV-XVIII au beneficiat de conlucrarea mai multor artisti, care – in pofida anonimatului ce-i invaluie – se cer considerati cu respectul datorat celor mai de seama reprezentanti ai vietii cultural-artistice din vremea lor".
Darul primit recent de MNAR se inscrie in sirul numeroaselor broderii daruite de domnitorii si boierii romani, care, alaturi de icoane, odoare si carti miniate, au constituit si constituie solii curate si frumoase ale culturii noastre nationale, multe dintre ele facand parte din tezaurele de arta ale unor manastiri de peste hotare. Cum scria Nicolae Iorga, "Am patronat prin cultura tot Rasaritul, dar nu i-am jertfit nimic din individualitatea noastra nationala. Am pastrat rostul nostru in fata lumii, fara a-i jertfi fiinta noastra proprie".
Sa nu uitam ca astazi Biserica Romano-Catolica celebreza Vinerea Patimilor
