1377: Populatia oraşului Cesena din Italia este masacrată de trupele de mercenari străini (bretoni şi englezi), eveniment ce a avut loc în contextul mai larg al luptelor pentru putere şi religioase.
1395: Prima atestare documentară a Cetăţii Neamţ
Cetatea Neamţ, impropriu numită de multe ori Cetatea Neamţului, este o cetate medievală situată în apropierea orasului Târgu Neamţ şi la 46 de km de Piatra Neamţ. A fost construită în timpul lui Petru Muşat (1375-1391), iar prima atestare documentară datează din 1395, numele său fiind pomenit în «Ante Castrum Nempch», act emis de cancelaria regelui Sigismund de Luxemburg al Ungariei.
Ştefan cel Mare (1457-1504) este domnitorul care fortifică multe dintre cetăţile medievale din Moldova, în efortul de creştere a capacităţii de apărare a ţării. În perioada domniei sale, zidurile Cetăţii Neamţ au fost supraînălţate, s-au construit patru bastioane în curtea exterioară şi podul în formă de arc, sprijinit pe 11 piloni de piatră. În 1476, plăieşii rezistă în cetatea fortificată asediului oştilor sultanului Mohamed al II-lea, după lupta de la Valea Albă-Războieni.
Rolul său de aşezare întărită va scădea în secolul următor şi, după distrugerea parţială a unora din construcţiile interioare (în timpul domniei lui Alexandru Lăpuşneanu) şi a refacerilor ordonate de domnitorul Ieremia Movila, Cetatea Neamţ va deschide porţile pentru intrarea triumfala a primului voievod al tuturor Ţărilor Române, Mihai Viteazu. Cetatea va fi ulterior transformată în mânăstire de Vasile Lupu (1646), suferind apoi distrugeri succesive ordonate de Dumitraşcu Cantacuzino (1675), respectiv Mihai Racoviţă (1717).
Cetatea este declarată monument istoric în 1834 dar lucrările de reconsolidare a zidurilor sunt începute abia peste 131 de ani, sub conducerea arhitectului Ştefan Bals şi au durat 4 ani. Lipsa informaţiilor precise referitoare la starea iniţială a construcţiilor a determinat decizia efectuării lucrărilor strict necesare, fără a încerca reconstruirea părţilor distruse în secolele anterioare.
Lucrările de restaurare şi conservare au fost reluate în 1992, în cadrul programului dedicat UNESCO, iar perioada 2007-2009 a fost dedicată unor ample lucrări de reabilitare, în vederea redării măreţiei de odinioară unor încăperi ale cetăţii, precum vechiul paraclis, bucătăria, monetăria şi dormitoarele.
Anul 1691 marchează un episod foarte cunoscut astăzi din istoria Moldovei, atunci când un mic grup de plăieşi va rezista asediului armatei poloneze conduse de regele Ioan Sobieski. Doi dintre marii scriitori români au imortalizat acest episod, păstrându-l în conştiinţa colectivă ca pe un moment eroic al istoriei naţionale. Primul a fost Costache Negruzzi în 1845, cu a sa povestire «Sobieski şi românii», celălalt, marele George Cosbuc, cel care a prins în versuri nemuritoare lupta dintre plăieşii moldoveni şi leşi, în poezia Cetatea Neamţului.
Florian Pittiş într-o memorabilă interpretare a poeziei Cetatea Neamţului.
1451: Mohamed II ajunge pe tronul Imperiului Otoman
1509: Bătălia de la Diu, India, între Portugalia şi Imperiul Otoman
1576: Fuge din Paris Henric de Navarra, ce va deveni ulterior regele Franţei sub numele de Henric al IV-lea
1690: Prima emisiune de bancnote din America (colonia Mass)
1743: Este înfiinţată în Philadelphia o aşa-numită “casa a ciumaţilor” pentru ţinerea în carantină a emigranţilor
1783: Spania recunoaşte independenţa SUA
1807: Armata britanică, aflată sub comanda Generalului de Brigada Sir Samuel Auchmuty, cucereşte oraşul Montevideo, parte, la acea vreme din Imperiul Spaniol (astăzi capitala statului Uruguay)
1855: Curtea Supremă din Winconsin declară neconstituţională Legea Sclavilor Fugari
1890: A avut loc premiera piesei „Năpasta” de I.L.Caragiale
1908: Este fondat clubul de fotbal Panathinaikos Atena
1913: Este ratificat cel de-al 16-lea Amendament la Constituţia SUA, referitor la impozitul federal pe venit
1930: Este fondat Partidul Comunist Vietnamez
1942: Primul raid japonez in Insula Java
1945: Atacul a peste 1000 de „fortăreţe zburătoare” asupra Berlinului, în timpul căruia sunt lansate 3000 de tone de bombe
1950: Klaus Fuchs, cercetător în fizică nucleară, este arestat de către Scotland Yard sub acuzaţia de spionaj în favoarea URSS
Povestea lui Klaus Fuchs se conturează din documentele declasificate de CIA, FBI şi MI5.
Emil Klaus Fuchs a fost membru al Partidului Comunist German din 1930 şi a fost nevoit să fugă în Marea Britanie după venirea la putere a naziştilor (1933), predând apoi la Universitatea din Edinburg, unde îşi obţinuse şi doctoratul în fizică.
Odată cu izbucnirea celui de-al Doilea Râzboi Mondial, Fuchs este considerat cetăţean al unei ţări inamice şi trimis întâi în regim de detenţie pe Insula Man şi apoi în Canada. Eliberat ulterior, i se permite reîntoarcerea în Marea Britanie în 1941 şi este cooptat în programul de dezvoltare a armelor nucleare TUBE ALLOYS (echivalentul britanic al proiectului Manhattan).
După invadarea URSS de către trupele germane, Fuchs îşi contactează unul din vechii colegi de partid, Jurgen Kuczynski, aflat de asemenea în exil, propunându-i să furnizeze ruşilor informaţii clasificate despre proiectul TUBE ALLOYS. Este pus în contact cu un agent GRU (precursorul KGB-ului), căruia îi furnizează informaţii strict secrete despre rezultatele cercetărilor britanice în domeniul energiei nucleare.
În cursul anului 1942 Fuchs a activat cu numele de cod REST şi s-a întâlnit regulat cu agentul GRU ce îi fusese alocat, o anume Ursula Beurton, transmiţându-i acesteia regulat – în cadrul întâlnirilor din Banbury (în Oxfordshire) – documente secrete.
Fuchs devine în 1943 parte a grupului de cercetători britanici ce activa peste Ocean în cadrul proiectului Manhattan, poziţie din care contribuie esenţial în următorii trei ani la dezvoltarea proiectului (a proiectat multe dintre schiţele, ecuaţiile şi tehnicile utilizate pentru construirea primelor bombe atomice).
În toată această perioadă s-a aflat în contact cu un alt agent secret sovietic, cetăţean american cu numele de cod GUS (gâscă în ruseşte) ce lucra pentru ruşi încă din 1934. Informaţiile secrete pe care le-a transmis ruşilor i-a ajutat pe aceştia din urmă, în combinaţie cu informaţii din alte surse, să facă progrese rapide în replicarea proiectului bombei atomice americane.
La întoarcerea în Marea Britanie (1946) i se oferă o poziţie importantă în cadrul Centrului Britanic de Cercetare pentru Energie Atomică de la Harwell (Oxfordshire), centru supranumit „the holy of holies” (cel mai sfânt dintre cele mai sfinte) datorită secretului în care se desfăşurau activităţile de maximă importanţă pentru britanici.
Deşi dosarul său a fost supus unor verificări minuţioase din partea MI5, inclusiv perioada de dinainte de război, nu s-a găsit nimic incriminatoriu. Fuchs continuă însă spionajul industrial, fiind nevoie de încă trei ani până la expunerea şi ulterior arestarea sa.
Motivele descoperirii sale ţin mai degrabă de o breţă în activitatea spionajului rusesc, mai precis codurile utilizate pentru cifrarea corespondenţei secrete. Proiectul comun americano-britanic VERONA fusese dezvoltat tocmai pentru a sparge codurile sovietice, printre mesajele decodate aflându-se şi relatări ale întâlnirilor petrecute în SUA dintre cel, deocamdata neidentificat, cu numele de cod REST şi spionul sovietic GUS.
Fuchs este în cele din urmă descoperit. Condiţiile în care s-a reuşit identificarea „cârtiţei” din cadrul proiectului Manhattan erau însă de asemenea natură (proiectul VERONA era strict-secret) încât nu puteau constitui probe în justiţie, motiv pentru care s-a acţionat în direcţia obţinerii unei mărturisiri directe de la Fuchs.
William „Jim” Skardon a fost cel care, după luni în care a obţinut încrederea lui Fuchs, a reuşit să îl determine pe acesta să îşi mărturisească acţiunile de spionaj, în contextul în care era oficial sub anchetă din cauza faptului că tatăl său se angajase la Universitatea din Leipzig aflată în R.D.G. (Republica Democrată Germană). A fost judecat pentru încălcarea legii referitoare la secretul de stat şi a primit pedeapsa maximă de 40 de ani de inchisoare.
S-a intors in R.D.G. dupa eliberare, unde a si murit, in 1988. Unele aspecte ale activiăţii sale de spion nu au fost niciodată lămurite, iar în ceea ce priveşte motivele trădării ţării sale de adopţie, Fuchs declara că i s-a părut cinstit ca ruşii să cunoască planurile secrete britanice şi americane referitoare la bomba atomică, motive contestate de directorul general al MI5 din anii 50, Dick White, care considera că banii au fost unicul motiv plauzibil.
În orice caz, confesiunea lui şi implicarea numelui lui Harry Gold (agentul său de legatură din SUA sub numele de cod GUS) au fost esenţiale pentru utilizarea celui din urmă ca martor cheie în procesele celebrilor Julius şi Ethel Rosenberg din SUA, ce au fost executaţi sub acuzaţia de spionaj şi transmitere de date despre bomba atomică către URSS.
1957: Este înfiinţată Arhiva Naţională de Filme din Bucureşti
1962: Statele Unite instituie blocada comercială asupra Cubei, cu excepţia produselor alimentare şi medicamentelor
1964: Studenţii şi elevii afro-americani şi portoricani boicotează şcolile publice americane
1966: Statele Unite lansează primul satelit meteorologic ESSA-1
1966: Prima aselenizare şi transmiterea primelor imagini ale suprafeţei lunare – Soviet Luna 9 (lansată pe 31 ianuarie 1966)
1969: Congresul Naţional Palestinian îl numeşte pe Yasser Arafat preşedinte al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP)
1973: Preşedintele Nixon promulgă legea referitoare la speciile pe cale de dispariţie
1989: Dictatorul Alfredo Stroessner este înlăturat de la putere în Paraguay printr-o lovitură militară
1993: Începe procesul celor patru poliţisti acuzati de încălcarea drepturilor civile, scandal izbucnit în urma difuzării unei casete în care apăreau bătând un afro-american, Rodney King
1994: Începe misiunea spaţială comună ruso-americană de 8 zile (nava spaţială Discovery), prima dupa întâlnirea istorică din 1975 dintre staţiile spaţiale Apollo şi Soiuz
2003: Vaclav Havel încheie cel de-al doilea (şi ultimul) mandat de preşedinte al Republicii Cehia
2009: Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga dă verdictul în disputa dintre Ucraina şi România privind delimitarea platoului din Marea Neagră
CIJ de la Haga a dat câstig de cauză României în procesul intentat de ţara noastră Ucrainei pentru delimitarea platoului continental al Mării Negre. României i-a fost acordata Ins. Şerpilor şi o suprafaţă de 9700 km2 de zonă economică exclusivă şi platou continental (adică 73.94% din teritoriul de 12000 km2 asupra căreia România avea pretenţii).
La momentul respectiv, Bogdan Aurescu a subliniat de altfel că soluţia dată de Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga este mai avantajoasă decât cea care s-ar fi obţinut prin negociere, considerând că este un succes diplomatic important pentru România.
Citeşte şi: Romania castiga la Haga disputa cu Ucraina
2011: Este încheiată oficial alocarea de IP-uri de tip IPv4 (adrese de internet pe 32 biti) către autorităţile locale, adică s-a finalizat alocarea a 2 la puterea 32 adrese IP!, moment marcat de IANA (Internet Assigned Number Authority) printr-o scurtă ceremonie urmată de o conferinţă de presă
NAŞTERI CELEBRE
1809: Felix Mendelssohn Bartholdy, compozitor, dirijor şi pianist german (d. 1847)
1859: Hugo Junkers, celebru constructor german de avioane (d. 3 februarie 1935)
Hugo Junkers, al cărui nume este legat pentru totdeauna de celebrele avioane naziste din cel De-al Doilea Razboi Mondial, nu a avut de fapt nicio implicare în construirea acestora, cu atât mai puţin în utilizarea lor în război, dintr-un motiv foarte simplu: a fost obligat de nazişti să renunţe la acţiunile pe care le mai avea în compania Junkers încă din 1934!
1898: Gheorghe I.Brătianu, membru al Partidului Naţional Liberal; istoric şi membru al Academiei Române
A încetat din viaţă în închisoare, la Sighetul Marmaţiei, la 27 aprilie 1953
Citeşte şi: Calvarul unui savant
Fascinatia unei carti: „Marea Neagra” de Gheorghe I. Bratianu
Gheorghe I. Bratianu – istoria mutilata
1912: Constantin N. Arseni, medic şi membru al Academiei Române (m. 5 iulie 1994).
1925: Ştefan Mihăilescu-Brăila, actor român (m. 19 septembrie 1996)
1941: Ştefan Iordache, actor roman
Actorul Ştefan Iordache a jucat pe scena teatrului romanesc timp de 49 de ani, fiind creatorul unor mari roluri ca Titus Andronicus, Hamlet, Richard al III-lea sau Barrymore.
Ştefan Iordache s-a născut la 3 februarie 1941 la Bucureşti. În 1959 a dat admitere la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică şi a fost admis, după ce, în anul precedent, nu reuşise să intre la Facultatea de Medicină şi practicase diverse meserii. A absolvit în 1963, la clasa lui Dinu Negreanu şi şi-a dat examenul de licenţă cu rolul principal din „Ascensiunea lui Arthuro Ui poate fi oprită”. Ştefan Iordache a fost căsătorit de 40 de ani cu nepoata pictorului Nicolae Tonitza, profesorul universitar doctor Mihaela Tonitza-Iordache.
În jumătatea de secol ce a trecut de când a atins scena de teatru, „Regele Scamator” a ajuns unul dintre cei mai apreciati şi respectaţi actori. Deşi nu a renunţat la casa din Capitală, Ştefan Iordache s-a refugiat la proprietatea sa, pe care o avea de 15 ani, într-un sat de lângă Bucureşti, unde îşi pregătea, în linişte, rolurile, citea, cultiva meri, făcea vin sau îngrijea gazonul.
Ştefan Iordache a murit la doar 67 de ani, într-un spital din Viena, în urma unui stop cardio-respirator pe fondul fazei terminale de leucemie de care suferea actorul.
Citeşte şi: Stefan Iordache – «Vreau să lupt cu moartea. Vreau să o vad, să o simt»
1976: Cătălin Hâldan, fotbalist roman (d. 2000)
1985: Frank Oppenheimer, fizician american, supranumit părintele bombei atomice, a fost unul dintrei cei care au făcut posibilă efectuarea primului test nuclear din istorie, la Los Alamos, în deşertul Nevada din SUA)
DECESE CELEBRE
1468: Johann Gutenberg, tipograf german (n. 1398)
1870: Emanoil Gojdu, avocat şi om politic, reprezentant al intereselor româneşti din Transilvania şi Ungaria (n. 1802)
Citeşte şi: Statul Roman incearca sa recupereze din Ungaria patrimoniul lui Emanoil Gojdu
Mitropoliile ortodoxe din Transilvania, implicate in recuperarea bunurilor Fundatiei „Gojdu”
Mall in proprietatile budapestane ale lui Emanoil Gojdu
1924: Thomas Wilson Woodrow, cel de-al 28-lea preşedinte al SUA
Citeste aici despre rolul lui în modificarea legii Burnett, ce reglementa introducerea testelor de alfabetizare pentru imigranţii în Statele Unite.
1935: Hugo Junkers, celebru constructor german de avioane
1954: Ionel Teodoreanu, scriitor român
