Ziua de naศtere a Majestฤศii Sale Regele Mihai, 25 octombrie, va fi celebratฤ, marศi, la reศedinศa privatฤ din Elveศia, în prezenศa principeselor Elena ศi Sofia, a anunศat Casa Regalฤ a României.
Regele Mihai, nฤscut la data de 25 octombrie 1921, a fost suveran al României în perioadele 1927-1930 ศi 1940-1947, fiind, astfel, ultimul ศef de stat din cel de-al Doilea Rฤzboi Mondial. Suveranul s-a nฤscut la Sinaia, ca fiu al regelui Carol al II-lea ศi al reginei Elena, principesฤ a Greciei.
La moartea bunicului sฤu, regele Ferdinand (20 iulie 1927), într-un moment în care Carol al II-lea, moศtenitorul tronului, renunศase oficial la succesiune ศi se afla în strฤinฤtate, Mihai I a devenit rege al României, la numai ศase ani. În aceastฤ primฤ domnie (1927-1930), suveranul a fost ajutat de o Regenศฤ din care au fฤcut parte unchiul regelui, principele Nicolae, patriarhul României, Miron Cristea ศi Gheorghe Buzdugan, preศedintele Curศii de Casaศie ศi Justiศie.
În mod neaศteptat, Carol al II-lea a revenit în România în anul 1930, proclamându-se rege. În aceastฤ situaศie, lui Mihai i s-a conferit, la data de 8 iunie 1930, titlul onorific de Mare Voievod de Alba Iulia.
Dupฤ o domnie controversatฤ, marcatฤ spre final de mari pierderi teritoriale pentru România ศi de începerea celui de-al Doilea Rฤzboi Mondial, Carol al II-lea a decis sฤ abdice, la data de 5 septembrie 1940. Aceastฤ decizie a determinat în mod automat revenirea pe tron a fiului sฤu, Mihai. Totuศi, atribuศiile efective de ศef al statului au revenit generalului Ion Antonescu.
În anul 1941, Regele a primit ศi titlul onorific de Mareศal al României.
Începând cu anul 1943, pe fondul schimbฤrii situaศiei internaศionale în defavoarea Germaniei, în jurul suveranului României s-a coagulat o opoziศie faศฤ de Antonescu – aliat fidel al lui Hitler.
Cel mai controversat moment din timpul domniei Regelui Mihai s-a consumat la 23 august 1944. La ora 22.30, suveranul a emis Proclamaศia cฤtre ศarฤ, difuzatฤ de postul de radio naศional.
În acest document, Regele Mihai anunศa "ieศirea noastrฤ din alianศa cu puterile Axei ศi imediata încetare a rฤzboiului cu Naศiunile Unite". În acelaศi timp s-a anunศat formarea unui guvern de uniune naศionalฤ care a fost însฤrcinat cu încheierea pฤcii cu Naศiunile Unite. "Din acest moment înceteazฤ lupta ศi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum ศi starea de rฤzboi cu Marea Britanie ศi Statele Unite", anunศa Proclamaศia.
Comentând desfฤศurarea evenimentelor de la 23 august 1944, radiodifuziunea britanicฤ relata chiar în 23 august cฤ "gestul României va avea efecte profunde", iar postul de radio american din Europa preciza cฤ "de acum înainte România este un nou aliat în tabฤra Naศiunilor Unite, ea manifestând voinศa de a se alฤtura la lupta care se duce împotriva inamicului comun". În acelaศi spirit, "Franศa considerฤ cฤ, prin urmฤrile actului de la 23 August 1944, România a contribuit la reducerea duratei rฤzboiului cu cel puศin ศase luni", anunศa Radio Paris.
Statele Unite i-au acordat Majestฤศii Sale Legiunea de Merit a armatei americane. La rândul ei, URSS a recunoscut importanศa politico-militare a deciziei de la 23 august 1944 conferindu-i Regelui Mihai ordinul Pobeda (Victoria), cea mai înaltฤ distincศie militarฤ sovieticฤ ศi una dintre cele mai rare din lume ''pentru actul curajos al cotiturii hotฤrâte a politicii României spre ruptura cu Germania hitleristฤ ศi alierea cu Naศiunile Unite''. Ordinul Pobeda a fost acordat doar de 20 de ori, mai multor lideri sovietici, dar ศi la cinci lideri strฤini, unul dintre ei fiind regele Mihai.
Totuศi. dupฤ 23 august 1944, relaศiile dintre URSS – care ocupase militar România – ศi Regele Mihai au devenit din ce în ce mai tensionate. În anul 1945, sovieticii au impus un guvern de stânga, partidele democratice (PNศ ศi PNL) au fost desfiinศate, iar atribuศiile Casei Regale au devenit efectiv simbolice. La data de 30 decembrie 1947, Regele Mihai a fost forศat sฤ abdice, iar la începutul lunii ianuarie 1948 a pฤrฤsit România.
La data de 22 mai 1948, Consiliul de Miniศtri al României a decis retragerea cetฤศeniei române pentru Regele Mihai ศi confiscarea bunurilor Familiei Regale.
Mihai I s-a cฤsฤtorit la 10 iunie 1948, la Atena, cu Ana de Bourbon Parma, din familia regalฤ a Danemarcei. Alteศele lor regale au cinci fiice: Margareta (nฤscutฤ 1949), Elena (nฤscutฤ 1950), Irina (nฤscutฤ 1953), Sofia (nฤscutฤ 1957) ศi Maria (nฤscutฤ 1964).
Din anul 1956, Familia Regalฤ a României s-a stabilit în Elveศia, la Versoix. Mihai s-a implicat în activitatea Comitetului Naศional Român, conceput ca un guvern în exil al României, a menศinut legฤtura cu refugiaศii români din strฤinฤtate ศi s-a adresat ศฤrii prin mesajele de Anul Nou, transmise prin postul de radio Europa Liberฤ.
La 25 decembrie 1990, Regele Mihai ajunge din nou în România, la Bucureศti, cu un paศaport diplomatic danez, având intenศia de a asista la slujba religioasฤ la Curtea de Argeศ. Totuศi, autoritฤศile regimului Iliescu îi interzic aceastฤ intenศie ศi îl obligฤ sฤ revinฤ la Otopeni, pentru a pฤrฤsi teritoriul României.
În aprilie 1992, Regele Mihai ศi famiia lui au sฤrbฤtorit, pentru prima oarฤ dupฤ 44 de ani, zilele de Paศte în România, la mânฤstirea Putna ศi au vizitat Bucureศtiul, în cadrul unei vizite cu caracter privat.
La 21 februarie 1997, Hotฤrârea 29 a Guvernului României a revocat decizia Consiliului de Miniศtri din 22 mai 1948, Mihai I devenind cetฤศean român.
În cadrul unei ceremonii private, la 30 decembrie 2007, regele Mihai I a semnat noul Statut Dinastic al Familiei Regale a României, prin care a desemnat-o pe principesa Margareta drept succesoare dinasticฤ ศi moศtenitor la ศefia Casei Regale a României.
La 2 martie 2016, Consiliul Regal a anunศat cฤ Regele Mihai se retrage din viaศa publicฤ, din motive de sฤnฤtate. Din acel moment, Casa Regalฤ este reprezentatฤ în toate acศiunile publice de cฤtre fiica sa Margareta, Custodele Coroanei.
Regina Ana, soศia regelui Mihai a murit la data de 1 august 2016, în Elveศia. Înmormântarea a avut loc la 13 august, la Curtea de Argeศ, în noua Catedralฤ Arhiepiscopalฤ ศi Regalฤ.
