"Inima are ratiuni pe care ratiunea nu le cunoaste", spune Blaise Pascal (matematician, fizician, scriitor si filosof francez, 1623-1662). Poate ca pentru multi dintre noi aceste cuvinte par a fi literare. Eu am simtit, am trait uneori aceasta gandire a inimii. De pilda, cand eram in necaz, in tristeti mintea mi se involbura, insa inima imi spunea: potoleste-te, linisteste-te, ai rabdare si ai sa vezi ca va fi bine, de multe ori poti scoate un castig din paguba, si dintr-o tristete poate iesi o bucurie… Adesea, inima mi-a fost un prooroc: ea mi-a presimtit izbanda sau infrangerea. Cel putin in relatiile cu semenii, inima iti poate spune multe despre acestia, daca-s sinceri sau perversi, daca-s buni sau rai… Sa recunoastem, pentru multi dintr noi gandirea mintii e mai mult o "gandire aritmetica", de socoteli. E bine ca gandirea mintii sa fie luminata si de o gandire a inimii: poate o gandire usor sentimentala, frumoasa, chiar poetica. (Ce bine ar fi sa pot scrie aceasta rubricuta si cu gandurile inimii, numind-o "Un gand al inimii"!)
