3.4 C
București
joi, 5 decembrie 2024
AcasăSportAtletismJuristul Petre Nemoianu, erou al Unirii Mari, persecutat si dupa moarte

Juristul Petre Nemoianu, erou al Unirii Mari, persecutat si dupa moarte

Pana la Revolutia din decembrie 1989 regimul de opresiune a fost atat de devastator, incat nu ne-am putut opune decat intr-o masura neinsemnata tavalugului bolsevizant, fiind nevoiti sa asistam neputinciosi la toate incercarile de distrugere a valorilor morale, spirituale, etice, traditionale si culturale ale neamului. Am suferit de teroare, frig, foame si boli, ne-a cutremurat daramarea unor cartiere istorice pentru a se face loc casei faraonice a poporului, am asistat la distrugerea bisericilor si satelor romanesti, ne-am facut de ras in fata lumii civilizate cu primitivul si ridicolul cult al personalitatii, dar mai presus de orice, am asistat ingroziti la exterminarea zecilor de mii de romani, tineri elevi, studenti, tarani, preoti, mestesugari, militari, precum si a elitelor intelectuale de prima marime ale tarii.
Daca pana la 22 decembrie am fost condamnati la tacere si la pasivitate, dupa aceasta data, nimeni nu ne-a impiedicat sa facem o curatenie generala si sa demaram imediat opera de reconstructie a tarii. Ce am facut de atunci si pana azi? In afara de liberalizarea (relativa) a presei, a cuvantului si a calatoriilor, timpul a fost irosit in van. Au fost mentinute condamnarile eroilor asasinati in inchisori si in lagarele de concentrare ca urmare a subordonarii politice a justitiei, au fost protejati coruptii la nivel inalt si a fost institutionalizata noua clasa a baronilor centrali si locali, care au patronat coruptia la nivel inalt si care au devalizat patrimoniul national al tarii. Toate acestea, in timp ce in alte tari foste comuniste a fost introdusa legea lustratiei, au fost construite sosele si autostrazi moderne care atrag investitorii straini, au fost restructurate pe baze solide intreprinderile neperformante construindu-se totodata altele noi, au fost anulate prin lege condamnarile politice si au fost restituite casele nationalizate.
Dar noi? Noi – ca de obicei – am „actionat” in planul teoretic al cuvintelor, al imaginilor si al declaratiilor sonore privind prezentul si viitorul tarii, afirmand in strainatate cu prilejul unei vizite guvernamentale care a avut loc cu cativa ani in urma, ca am restituit „peste” 95% din proprietatile confiscate, dar, „uitand” sa adaugam ca in prealabil, 85% din casele nationalizate sau confiscate au fost „vandute” de catre stat chiriasilor sau protejatilor regimurilor care s-au succedat. Modul in care au fost batjocoriti condamnatii politici exterminati in inchisorile comuniste depaseste insa orice inchipuire.
Vom prezenta aici un singur caz, care, sub o forma sau alta, le poate reprezenta pe toate. Este vorba de cel al juristului, economistului, scriitorului, publicistului si istoricului Petre Nemoianu, unul din realizatorii Marii Uniri de la Alba Iulia din 1918, decorat cu Medalia „Ferdinand l” cu spade pe panglica si cu Ordinul „Ferdinand l” cu gradul de ofiter, pentru contributiile sale ca voluntar in Armata Romana la eliberarea Ardealului si Banatului de sub ocupatia straina, dar si pentru articolele sale politice si istorice legate de acest mare eveniment din istoria noastra nationala. Numit in iulie 1940 in Guvernul Gigurtu ca subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii si Domeniilor ca urmare a competentei si destoiniciei sale remarcabile, a fost inlocuit dupa doar cateva luni de la venirea maresalului Ion Antonescu la putere, din cauza divergentelor pe care le-a avut cu privire la politica agrara nerentabila, preconizata la vremea aceea de catre marii proprietari. La 12 decembrie 1941 redacteaza o scrisoare deschisa de protest adresata maresalului, publicata in presa centrala si locala a vremii, in care prezinta detaliat, pe baze stiintifice si experimentale, superioritatea policulturii agricole pe terenuri de intindere medie, fata de monocultura practicata pe marile exploatatii agricole din Romania. Intrucat experienta a aratat ca a avut dreptate, si ca agricultura romaneasca se indeparta din ce in ce mai mult de o agricultura performanta organizata pe baze stiintifice care sa fie rentabila nu numai pentru marii proprietari, dar si pentru tara, in aprilie 1944 a fost solicitat sa preia conducerea ministerului. Nu a avut insa ragazul sa-l conduca decat patru luni, adica pana la 23 august 1944, deoarece, dupa ocuparea tarii de catre trupele sovietice, a fost inlocuit.
Ca urmare a bolsevizarii tarii, la 19 mai 1946 este arestat din dispozitia Parchetului de pe langa „Tribunalul Poporului”, dar este gasit nevinovat si eliberat pe baza Ordonantei nr. 5/27 august 1946 a Parchetului General al Curtii de Apel, Cabinetul lll, dosar nr. 2313/1946, emitandu-se totodata si ordinul de ridicare a sechestrului aplicat pe averea personala. In iulie 1948 este din nou arestat impreuna cu alte elite intelectuale ale vremii, iar la 19 ianuarie 1949 intregul lot este condamnat pentru culpa fantezista denumita „crima impotriva pacii”. Petre Nemoianu este condamnat prin Decizia Penala nr. 123/19.01.1949 a Curtii Bucuresti sectia lV Penala, la 5 ani inchisoare si confiscarea averii, adica a casei sale cu un singur apartament din Bucuresti (fiindca alta avere nu a avut). La 8 iulie 1951 decedeaza in Penitenciarul Aiud, ca urmare a regimului de exterminare la care a fost supus, este inmormantat in cimitirul penitenciarului, iar dupa 20 de ani este reinhumat de catre familie la Timisoara, in Cimitirul Ortodox din „Calea Sagului”.
Dupa Revolutia din 1989, recunoscandu-se enormitatea acestor sentinte odioase care au depasit orice limite ale bunului simt si ale justitiei, Parchetul General al Curtii Supreme de Justitie promoveaza la 22 octombrie 1997 prin regretatul procuror general Sorin Moisescu, un recurs in anulare, vizand desfiintarea sentintelor pronuntate impotriva lui Ion Petrovici, Petre Nemoianu, Radu Rosetti si a celorlalti intelectuali de elita condamnati prin Decizia nr. 123/1949 mentionata mai sus. In urma unor presiuni din afara exercitate asupra fostului presedinte Emil Constantinescu, la 24 noiembrie 1997 Parchetul General este constrans sa revina si sa retraga recursul in anulare, invocand motivul necesitatii aplicarii raspunderii ministeriale colective privind: deportarea unor evrei la 30 iunie 1941, trecerea Nistrului in noiembrie 1941 si intrarea in razboi impotriva SUA la 7 decembrie 1941. Din pacate, Parchetul General al CSJ a comis o grava eroare judiciara, deoarece Petre Nemoianu nu a fost membru al guvernului la nici una din datele mentionate mai sus si deci raspunderea ministeriala colectiva era lipsita de o justificare legala. Cu toate acestea, desi complet nevinovat, a ramas condamnat in continuare.
La 11 mai 1998, chiriasii casei lui Petre Nemoianu „cumpara” imobilul pe care il transforma partial in local public de consum si jocuri mecanice, ulterior si in sediu al unei firme particulare, desi vaduva condamnatului, Silvia Nemoianu, pe atunci in varsta de 93 de ani, a inaintat la 25 iulie 1996, o cerere de restituire a casei catre Primaria sectorului 1 – Comisia Locala pentru Aplicarea legii nr. 112/1995, solicitare inregistrata sub nr. 1386/2561/25/Vll.1996, deci, cu aproape doi ani inaintea cumpararii abuzive. Sesizari similare anterioare acestei date, au fost inaintate la Procuratura Generala, la Ministerul Justitiei si chiar la Administratia Prezidentiala. In aceste conditii, vanzarea imobilului a fost efectuata in cele mai desavarsite conditii de rea credinta, conditii de care se fac vinovati atat „cumparatorii”, cat si cei care au vandut ceea ce nu le apartinea de drept.
La 31 iulie 2002, Comisia pentru Constatarea Calitatii de Luptator in Rezistenta Anticomunista, acorda lui Petre Nemoianu in baza articolelor 1, 2 din Ordonanta de Urgenta nr. 214/1999, calitatea de „Luptator in rezistenta anticomunista”, care, prin Decizia nr. 158/24.01.2002, ii confera dreptul la retrocedarea averii confiscate, un drept care in conformitate cu art. 7 (2) al acestei Ordonante nu poate fi contestat. Ca urmare, la 20 mai 2004, Judecatoria sectorului 1 Bucuresti prin Decizia Civila nr. 3605/2004 decide restituirea imobilului, obligand paratii sa lase urmasilor lui Petre Nemoianu „in deplina proprietate si posesie” imobilul in cauza si sa achite cheltuielile de judecata. La 2 martie 2005 insa, Curtea de Apel Bucuresti prin Decizia nr. 335/02/03/2005, ignorand prevederile O.U. 214/1999 inverseaza pur si simplu solutionarea litigiului, reatribuind casa „cumparatorilor” sub motivul „puterii lucrului judecat”. Prin aceasta hotarare, se confirma ca valabila decizia de condamnare a lui Petre Nemoianu nr. 123/1949 pronuntata de „justitia” comunista a vremii comandata politic de regimul criminal, antiromanesc, condus de Gheorghe Gheorghiu-Dej si Ana Pauker. Nu poti decat sa ramai consternat in fata elasticitatii cu care a fost inzestrata dreptatea in tara noastra!
Acesta este adevarul, cel cu care nu ne jenam sa defilam prin fata opiniei publice internationale, afirmand ca dorim sa ne integram in Europa. Cu asemenea „standarde” morale, nimeni nu poate sa prevada cati ani sau poate generatii vor trebui sa mai treaca pana cand urmarile cataclismului comunist vinovat de mentinerea acestor aberatii se vor atenua atat de mult incat tara noastra sa intre si ea in randul tarilor civilizate ale continentului nostru. Acum, timpul este in mainile noastre si nu vom mai putea da vina nici pe turci, nici pe rusi, nici pe unguri sau pe nemti pentru ceea ce se va intampla in tara de aici inaninte. Un semn de intrebare insangerat va ramane totusi inscris pentru eternitate in istoria tarii:
Cum de am fost in stare sa pangarim memoria eroilor ucisi in temnitele comuniste, dupa ce au luptat si au infaptuit Marea Unire de la Alba Iulia de la 1918? In ce tara civilizata din lume se mai petrec astfel de cutremuratoare impietati?

Cele mai citite

Pompele de căldură: cea mai bună tehnologie pentru locuințe sustenabile

Pentru a oferi o experiență cât mai plăcută, noi și partenerii noștri folosim tehnologii precum cookie-urile pentru a stoca și / sau a...

Trei cetățeni ucraineni vor fi recuperați de salvamontiști și polițiști de frontieră din munții Maramureșului

Trei cetăţeni ucraineni care au trecut graniţa în România prin Munţii Maramureşului urmează a fi recuperaţi de salvamontiştii şi poliţiştii de frontieră, a informat,...

Rectorul SNSPA cere reluarea primului tur al alegerilor: „Este o datorie fundamentală față de cetățeni și viitorul României”

Remus Pricopie, rectorul SNSPA, solicită reluarea primului tur al alegerilor prezidențiale în condiții de „legalitate deplină”, sub stricta supraveghere a instituțiilor statului. Într-un comunicat publicat...
Ultima oră
Pe aceeași temă