Clădirea Reduta, ridicată în stil clasicist la începutul secolului al XIX-lea pe locul hanului Calul bălan, a fost concepută pentru a oferi un cadru potrivit pentru şedinţe solemne, reuniuni festive şi baluri, având capacitatea de a adăposti o mie de persoane în sala mare înconjurată de balcoane interioare. De altfel, chiar denumirea de redută provine din limba franceză (redoute) şi înseamnă „sală de dans”.
Istoria locului
Pe locul actualului edificiu funcţiona în secolul al XVIII-lea cel mai cunoscut han al Clujului, ”Calul bălan”. Împăratul Iosif al II-lea a schimbat destinaţia clădirii, transformând-o în şcoală de ofiţeri. Când municipalitatea a reintrat în posesia clădirii în anul 1798, a dărâmat-o, construind clădirea care dăinuie şi azi şi care adăposteşte o sală care să se preteze standardelor evenimentelor publice ale epocii în care a fost ridicată. Balurile cele mai importante ale urbei se ţineau aici, iar concertele unor personalităţi marcante ale muzicii (Johannes Brahms, Franz Liszt, Bela Bartok şi George Enescu) încântau numeroasa audienţă care umplea sala şi balcoanele laterale. Prima proiecţie cinematografică din Cluj (1897) a avut loc tot în această sală, publicul fiind extrem de receptiv la noile descoperiri tehnice.
Procesul memorandiştilor
Între 25 aprilie şi 7 mai 1894, în clădirea Redutei a avut loc celebrul Proces al Memorandiştilor, care s-a încheiat cu condamnarea celor 14 intelectuali ardeleni la o pedeapsă cumulată de aproape 33 de ani. Aceştia evidenţiau lipsa drepturilor românilor din Imperiul Austro-Ungar, pe baza analizei sistemului legislativ ungar, contestând totodată şi legile care au stat la baza constituirii dualismului austro-ungar. Pedeapsa memorandiştilor a atras ample critici din partea opiniei publice şi a unor personalităţi precum Emil Zola, William Gladstone, Georges Clemeanceau sau Lev Tolstoi, iar intervenţia regelui român Carol I pe lângă curtea din Viena a atras graţierea memorandiştilor de către împăratul austro-ungar Franz Iosif.
Micul turn şi povestea ceasului
Avarierea turnului bisericii Sf. Mihail în urma cutremurului din 1763 a necesitat demolarea acestuia, iar ceasul cu care era înzestrat a fost mutat în turnul-poartă de pe strada Mănăşturului. La mijlocul secolului al XIX-lea, când sistematizarea oraşului a presupu sdărâmarea turnului medieval, ceasului i s-a găsit un nou turn „gazdă” construit pe acoperişul clădirii Reduta.
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Reduta este în acest moment sediul Muzeului Etnografic al Transilvaniei care administrează şi parcul etnografic din pădurea Hoia. Adăpostind unele dintre cele mai vechi şi valoroase monumente de arhitectură etnografică de pe teritoriul României, precum şi piese extrem de rare de inventar gospodăresc, muzeul este şi unul dintre cele mai importante instituţii de cultură, organizând evenimente deosebite, fapt care îl poziţionează în elitaaşezămintelor culturale naţionale.
