Cunoscută şi sub denumirea de cetatea lui Vlad Ţepeş, cetatea de la Poienari, judeţul Argeş, stârneşte din ce în ce mai mult interesul turiştilor români şi străini, precum şi al unor televiziuni de renume, printre care National Geographic, Discovery şi History Channel.
Misterioasa cetate se află la patru kilometri de barajul Vidraru, pe un vârf de munte, la o altitudine de 860 de metri. Accesul până la ea nu e prea uşor, trebuind urcate 1480 de trepte zidite în coama dealului. Ajunşi în vârf, turiştii au parte de o pri-velişte superbă. Fascinaţi de această cetate şi de frumu-seţile naturale care o înconjoară au fost şi mari oameni de cultură, precum Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu, Carol Davila, Bogdan Petriceicu Hasdeu, Alexandru Vlahuţă, Nicolae Iorga şi alţii, care şi-au aşternut impresiile în scris. În legendele populare locale, cetatea este atribuită când lui Negru Vodă, când lui Vlad Ţepeş. „Letopiseţul Cantacuzinesc” o pune pe seama celui de-al doilea, spunând că Vlad, vrând să-i pedepsească pe boierii din Târ-govişte, care îi uciseseră un frate, i-a ridicat pe toţi „câţi au fost mari, pre toţi i-au înţepat de au ocolit cu ei târgul, iar câţi au fost tineri cu nevestele lor şi cu fete mari, aşa cum au fost împo-dobiţi în ziua Paştilor, pre toţi i-au dus la Poienari de au lucrat la cetate până s-au spart toate hainele dupre ei şi au rămas toţi dezvăscuţi în piele goale”.
Săpăturile arheologice însă au stabilit că unele componente ale cetăţii au fost clădite înaintea domniei lui Vlad Ţepeş, la sfârşitul veacului al XIII-lea. Înseamnă că unele legende au dreptate când spun că fortăreaţa a fost a lui Negru Vodă, adică a lui Tochomeriu, întemeietorul Ţării Româneşti. Vlad Ţepeş o va fi reparat sau o va fi mărit cu târgoveţii pe-depsiţi de el. E aproape sigur că aici a avut loc celebra bătălie de la Posada, în care Basarab, fiul lui Tochomeriu, a obţinut independenţa -voievodatului. Localizarea este posibilă prin sinonimia posadă-poiană, ambele substantive desemnând, printre altele, un luminiş în pădure. Bătălia a fost menţionată în mai multe cronici, prima fiind cea pictată de la Viena, aproximativ în anul 1360. Cine priveşte cu atenţie decorul din cronica pictată şi peisajul ce încadrează cetatea Poienari îşi dă seama că e vorba de acelaşi loc. Legată de cel puţin trei mari voievozi ai Ţării Româneşti şi de o luptă decisivă pentru poporul nostru, cetatea de la Poienari aşteaptă un guvern responsabil, cu dragoste de ţară, care să o reconstruiască, ridicând-o la adevărata ei valoare istorică şi arhitecturală, dincolo de legende şi de senzaţional.
